Ultimele știri
Acasă / Justiție / Ministerul Justiției a făcut public proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea. Cine ar urma să beneficieze de actul de clemenţă

Ministerul Justiției a făcut public proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea. Cine ar urma să beneficieze de actul de clemenţă

Ministerul Justiției a făcut public proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea. Potrivit documentului, ar urma să beneficieze de grațiere în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani, precum și cele cu amendă.


În proiectul OUG privind grațierea se subliniază că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani, inclusiv precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, prevederile aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii. Totodată, potrivit proiectului, se grațiază în parte cu jumătate pedepsele cu închisoarea aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani.

justitie

De asemenea, tot cu jumătate, sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutată, se grațiază pedepsele aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale. Proiectul OUG arată că aceste prevederi nu se aplică persoanelor recidiviste, dar și că grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.

În proiectul legat de grațiere reiese că grațierea se acordă fie în întregime, fie pentru jumătate din pedeapsă. Se prevăd, între altele, faptele pentru care grațierea NU poate fi acordată – este vorba, de pildă, despre condamnări pentru violență (omor, omor calificat, viol). Sunt exceptate de la grațiere, în limita a cinci ani, și faptele de corupție, fapte ce vizează securitatea națională și infracțiuni economice.

În ceea ce privește a doua parte a proiectului, Modificări legislative în Codul penal, prima se referă la abuzul în serviciu. Astfel, se introduce un prejudiciu de la care se cercetează abuzul în serviciu cu încălcarea legii – 200.000 de lei, însă pedeapsa ar scăderea la doar trei ani. Se propune și modificarea legislației în privința denunțătorilor. Denunțul este valabil și poate fi probă într-un dosar penal doar dacă este făcut în termen de cel mult șase luni de la săvârșirea faptei.

Vă prezentăm mai jos Proiectul Ordonanței de urgență privind gratierea unor pedepse

În temeiul art. 115 alin. (4)și alin. (6) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Art. 1 (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

Art. 2 Se graţiază în parte :

cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;
cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;
Art. 3 (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;

(2) Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.

(3) Pevederile alin. (2) nu se aplică condamnaților pentru care se grațiază potrivit art. 2 lit. a) și b);

(4) Nu beneficiază de prevederile art.1 cei care au săvârşit următoarele infracţiuni:

Infracţiuni reglementate de Codul Penal:
1) infracţiunile contra siguranței statului prevăzute în art. 155-173 Cod penal anterior și în art. 394-412 Cod penal în vigoare;

2) infracţiunile de omor prevăzute în art. 174-177 Cod penal anterior și în art. 188-191 Cod penal în vigoare;

3) vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal anterior și în art. 194 Cod penal în vigoare;

4) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal anterior și în art. 195 cod penal în vigoare;

5) lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 189 Cod penal anterior și în art. 205 cod penal în vigoare;

6) violarea de domiciliu prevăzută în art. 192, alin 2 Cod penal anterior și în art. 224 alin.2 cod penal în vigoare

7) șantajul prevăzut în art. 194 Cod penal anterior și în art. 207 cod penal în vigoare

8) violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior și în art. 2018 cod penal în vigoare ;

9) actul sexual cu un minor prevăzut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 și în art. 220 alin 2-4 cod penal în vigoare ;

10) agresiunea sexuală prevăzută în art. 219 Cod penal în vigoare

11) corupţia sexuală prevăzută de art. 202 Cod penal anterior și în art. 221 cod penal în vigoare ;

12) incestul prevăzut de art. 203 Cod penal anterior și în art. 377 cod penal în vigoare;

13) furtul prevăzut de art. 209 Cod penal anterior și în art. 229 cod penal în vigoare;

14) tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior și în art. 233 – 234 cod penal în vigoare;

15) pirateria prevăzută de art.212 Cod penal anterior și în art. 235 cod penal în vigoare, precum și tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 cod penal în vigoare;

16) înşelăciunea prevăzută de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior și în art 244-245 cod penal în vigoare;

17) ultrajul prevăzut de art. 239 Cod penal anterior și în art. 257 cod penal în vigoare;

18) tortura prevăzută de art. 267 1 Cod penal anterior și în art. 282 cod penal în vigoare;

19) represiunea nedreaptă prevăzută de art. 268 Cod penal anterior și în art. 283 cod penal în vigoare;

20) evadarea prevăzută de art. 269 Cod penal anterior și în art. 285 cod penal în vigoare;

21) înlesnirea evadării prevăzută de art. 270 Cod penal anterior și în art. 286 cod penal în vigoare;

22) părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate prevăzută de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior și în art. 331 alin. 3 cod penal în vigoare;

23) neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare

24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevăzută de art. 279 1 Cod penal anterior și în art. 345 alin 2-4 cod penal în vigoare;

25) falsificarea de monede sau de alte valori prevăzută de art. 282 Cod penal anterior și în art 310-312 cod penal în vigoare;

26) falsificarea de valori străine prevăzută de art. 284 Cod penal anterior;

SURSA:digi24.ro, realitatea.net

Procurorul general: Graţierea este “un proiect penibil”

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat că dorinţa de graţiere este “un proiect penibil” şi că s-au făcut “montaje” în media pentru a servi unei emoţii colective care să-l susţină.

Întrebat despre petrecerile private despre care Sebastian Ghiţă susţine că au avut loc şi la care ar fi participat Laura Codruţa Kovesi, procurorul general a răspuns că “nici nu este foarte clar dacă este aşa“.

“Am văzut şi alte variante în care anumite montaje au fost făcute pentru a servi unei emoţii colective care se produce în aceste zile, din păcate, în România pentru a susţine acest proiect de lege penibil, care este susţinut de o emoţie colectivă“, a declarat Lazăr.

“Ideea generală este că nu poţi avea încredere în magistraţi, că din acest motiv trebuie să venim cu un act de clemenţă, să corectăm noi ce fac magistraţii. Este fals! Aşa ceva nu există. Magistraţii sunt oameni serioşi, noi trebuie să avem încredere în Justiţie, este o justiţie europeană şi se va vedea la sfârşitul fiecărui dosar dacă există vinovaţii sau nu există vinovaţii“, a adăugat el.

“Voinţa legiuitorului a fost foarte clară când a incrimat acel fapte. Şi noi trebuie acum, dacă am început nişte cauze ele trebuie să meargă la instanţa sau, dacă sunt la instanţa, trebuie să avem încredere în judecătorii care le vor judecă“, a explicat procurorul general.

”S-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicaţie. Lucrurile sunt foarte clare şi nu aş dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare. (…) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citeşte textul. La fel şi cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu, că la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă că o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer”, a spus Lazăr.

Totodată, Augustin Lazăr a ţinut să precizeze că şi în Franţa există probleme privind supraaglomerarea, însă nu s-au “repezit să pună în libertate infractorii”.

“În Franţa, din câte am înţeles la ultima vizită pe care am avut-o săptămâna trecută, ei au o depăşire de 200% şi pentru statul francez reprezintă o problema, dar nu s-au repezit să pună în libertate infractorii. Din cât s-a dovedit, din studiile făcute până în prezent, majoritatea celor condamnaţi care au fost puşi în libertate în timp foarte scurt revin şi dau de lucru organelor judiciare”, a mai arătat Lazăr.

Despre admin

V-ar mai putea interesa

Mircea Băsescu A FOST ELIBERAT! VIDEO

Hotârârea este defintivă şi vine în contextul în care instanţa a amânat cu o săptămână …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *