Ultimele știri
Acasă / Administratie / Raportul pe țară al Comisiei Europene: România a ratat toate țintele stabilite

Raportul pe țară al Comisiei Europene: România a ratat toate țintele stabilite

România ratează toate țintele pe care si le-a stabilit in fata comisiei europene.

Comisia a publicat astăzi, 26 februarie, rapoartele de țară, în care analizează principalele provocări socioeconomice cu care se confruntă fiecare stat membru. În cazul României, au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, se arată intr-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, remis Republica TV.

Este vorba despre educație și cercetare, cadru legislativ și deficite structurale. Raportul de țară scrie că din 2016 și până în 2019, guvernarea trecută a produs derapaje economice uriașe. În schimb, Bulgaria a fost data exemplu la Bruxelles. Nu mai are probleme, si-a corectat toate dezechilibrele. Vecinii noștri bulgari sunt gata sa adere la moneda euro.

Descarcă aici raportul de țară pentru România

De la debutul semestrului european, în 2011, 53% din toate recomandările specifice de țară adresate României au înregistrat progrese “limitate” sau chiar “niciun progres”, notează raportul Comisiei Europene. Ar fi trebuit să avem mai mulți români și companii care își plătesc taxele și încasări mai mari. Să reducem abandonul școlar, să creștem procentul de tineri cu studii superioare, să facem investiții și reforme structurale. Deși am avut bani europeni la dispoziție, nu avem încă un sistem fiscal modern ori un sistem de pensii stabil. În plus, luarea deciziilor nu este predictibilă, iar companiile de stat nu sunt conduse profesionist. Perioada 2016-2019 a fost ca o întoarcere în timp pentru țară, a punctat vicepreședintele Comisie Europene care ne-a prezentat ca singura țară din Uniune la capitolul vești proaste.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al CE: „Sunt, din păcate, și vești mai puțin bune. În România, deficitul a fost peste 3% din PIB anul trecut și este așteptat să rămână peste 3% anul acesta și următorul. Asta reflectă o situație de lungă durată a dezechilibrelor, ca rezultat al politicilor fiscale puternic prociclice începute în 2016.” În traducere, asta înseamnă că majorările de venituri fără acoperire economică au produs scumpiri, reducere de productivitate, lipsă de investiții în infrastructură, importuri uriașe.

Dragoș Cabat, CFA România: „Continuăm să avem și inflația cea mai mare din Uniunea Europeană și aceste dezechilibre macro, cu deficite importante, deci toți acești factori, ne duc către o continuare a instabilității economice în România, care se transferă în deprecierea leului, în inflație mare și în continuare probabil în deficite gemene importante.” Pentru următorii doi ani, creșterea economică va fi în scădere, criza forței de muncă va continua, iar investițiile sunt încă insuficiente, mai arată raportul european. Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului guvernamental al României la 6,1% din PIB în 2021, previzionează Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

Ce deficit bugetar ar putea avea România în 2021. Avertismentul experților

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează CE. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic. Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază Executivul comunitar, relateaza stirile protv.ro.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.

Analiza din rapoartele de țară reflectă Strategia anuală privind creșterea durabilă care a fost prezentată în decembrie 2019, axându-se pe durabilitatea competitivă cu scopul de a construi o economie în serviciul cetățenilor și benefică pentru planetă. Rapoartele evaluează, de asemenea, pentru fiecare stat membru, cum au pus în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și ce rezultate au obținut în ceea ce privește tabloul de bord social care însoțește acest pilon. Rapoartele de țară se axează pe patru dimensiuni: durabilitatea mediului, creșterea productivității, echitatea și stabilitatea macroeconomică.

Pentru prima dată, rapoartele evaluează progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, evidențiind politicile macroeconomice și de ocupare a forței de muncă care pot contribui la realizarea acestora. Rapoartele analizează, de asemenea, provocările și oportunitățile care decurg pentru fiecare țară din tranziția climatică și cea energetică. În aceeași ordine de idei, ele identifică domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de ajutor din partea Fondului pentru o tranziție justă.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Vestea bună e că dezechilibrele din UE sunt în scădere. Statele membre ar trebui să valorifice această tendință pozitivă și să continue reformele astfel încât economia noastră să fie viabilă pe termen lung. Ele trebuie să reducă nivelul datoriei, să stimuleze productivitatea și să facă investițiile adecvate pentru a asigura o tranziție justă către o economie durabilă și favorabilă incluziunii. Astăzi prezentăm și o analiză specifică a provocărilor legate de durabilitatea mediului, menită să ajute statele membre să facă tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În ciuda faptului că rata de ocupare a forței de muncă în Europa este astăzi cea mai ridicată din istorie, inegalitățile persistă. Trebuie să facem mai mult pentru a garanta o mai mare egalitate consolidând dimensiunea socială a semestrului european și punând integral în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, luând măsuri precum propunerea unui cadru privind salariul minim echitabil, consolidarea Agendei pentru competențe și îmbunătățirea Garanției pentru tineret. Este o condiție de care depinde succesul tranziției noastre ecologice și digitale, în măsură să garanteze faptul că nimeni nu va fi lăsat în urmă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Astăzi, facem un prim pas în sensul consacrării durabilității ca element central al politicilor și acțiunilor economice ale UE. Rapoartele de țară din 2020 monitorizează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și includ o secțiune dedicată durabilității mediului. Acest lucru este coerent cu accentul pus în cadrul semestrului european pe aspectele economice și sociale și pe corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Reducerea nivelurilor datoriei publice și private este inegală și, cu toate că deficitele de cont curent au fost în mare măsură corectate, excedentele mari rămân un motiv de îngrijorare.”

Principalele constatări ale rapoartelor de țară
Obiectivul Pactului ecologic european este ca Europa să devină primul continent care să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050. Rapoartele de ţară conțin o analiză consacrată aspectelor de durabilitate a mediului. Ele analizează evoluția reformelor și a nevoilor celor mai stringente în materie de investiții, în sectoare precum cel energetic, al transporturilor și al construcțiilor, iar concluziilor lor pot ghida acțiunile de politică întreprinse de statele membre în concordanță cu această prioritate.

Rapoartele de țară evidențiază faptul că, în ceea ce privește ratele șomajului, persistă diferențe semnificative de la un stat membru la altul, în timp ce rata sărăciei și a excluziunii sociale continuă să scadă pe fondul condițiilor bune de pe piața muncii. Prin urmare, va fi esențial să se pună în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale astfel încât tranziția climatică și cea digitală să fie juste și echitabile din punct de vedere social.

Creșterea productivității rămâne problematică, mai ales în lumina schimbărilor demografice. Nivelul insuficient al investițiilor, îmbătrânirea forței de muncă, deficitul de personal calificat și neconcordanța dintre oferta și cererea de competențe frânează creșterea potențială. Persistă diferențe foarte mari între statele membre din punctul de vedere al situației datoriei și al provocărilor în materie de durabilitate. Deficitele publice ale țărilor din UE au început, în medie, să fie din nou în creştere, inversând tendința de scădere din ultimii ani. Nivelurile actuale ridicate ale datoriei publice reprezintă o sursă de vulnerabilitate în unele state membre.

Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU

Una dintre noile caracteristici ale semestrului european constă în integrarea ODD. Fiecare raport de țară include acum o evaluare sintetică a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește realizarea ODD, precum și o anexă specifică în care sunt prezentate rezultatele în materie de ODD ale fiecărui stat membru și tendința care se poate observa în ultimii cinci ani. În ansamblu, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate cele 17 ODD.

În următorii ani, vom continua să aprofundăm și mai mult analiza pentru a monitoriza îndeplinirea ODD și a asigura tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Identificarea domeniilor prioritare care ar putea beneficia de finanțare din partea Fondului pentru o tranziție justă

Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie echitabilă și justă din perspectivă socială. Rapoartele de țară se concentrează asupra regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Ele includ o analiză a provocărilor cu care se confruntă statele membre în contextul tranziției și prezintă domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă, astfel încât, în eforturile UE de a atinge obiectivul neutralității climatice, nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Progresele înregistrate în materie de reforme

Perspectiva economică incertă subliniază importanța reformelor de consolidare a creșterii potențiale. Rapoartele de țară evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate fiecărei țări (RST), care sunt orientări personalizate de politică pe care Comisia le oferă în fiecare an statelor membre.

Concluziile rapoartelor de țară arată că, mai ales în domeniul serviciilor financiare și al politicilor active pe piața forței de muncă, recomandările adoptate în 2019 au fost în general puse în aplicare. Rata de implementare a reformelor s-a menținut la un nivel scăzut în sectoare precum concurența în domeniul serviciilor și asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

În ansamblu, statele membre au realizat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a aproximativ două treimi din recomandările formulate de când a fost lansat semestrul european, în 2011. La elaborarea și punerea în aplicare a reformelor, statele membre beneficiază de ajutor din partea Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS).

Astăzi, Comisia adoptă Programul de lucru anual al PSRS pentru 2020, prin care va oferi pentru prima dată sprijin tuturor celor 27 de state membre, prin intermediul unui număr de peste 240 de proiecte de reformă.

Corectarea dezechilibrelor macroeconomice

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice are scopul de a identifica, a preveni și a corecta dezechilibre macroeconomice potențial dăunătoare care ar putea afecta stabilitatea economică a unui anumit stat membru, a zonei euro sau a UE în ansamblul său.

Raportul din 2020 privind mecanismul de alertă, publicat în luna decembrie a anului trecut, a identificat 13 state membre care ar trebui să facă obiectul unui bilanț aprofundat pentru a se evalua dacă acestea se confruntă sau riscă să se confrunte cu dezechilibre. În raport se analizează gravitatea dezechilibrelor, evoluția acestora și măsurile de politică adoptate pentru a le corecta.
În concluziile rezultate în urma acestor bilanțuri aprofundate, cuprinse în rapoartele de țară pentru statele membre în cauză, se constată că:

Grecia, Italia și Cipru se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive;

Germania, Irlanda, Spania, Țările de Jos, Franța, Croația, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre;

Bulgaria nu se mai confruntă cu dezechilibre.

Orientări actualizate pentru ocuparea forței de muncă

Comisia a adoptat o propunere de actualizare a orientărilor pentru ocuparea forței de muncă, în care sunt prezentate prioritățile comune ale politicilor naționale de ocupare a forței de muncă. Cu un accent puternic pe obiectivul construirii unei economii sociale de piață durabile, propunerea asigură concordanța orientărilor pentru ocuparea forței de muncă cu cele patru dimensiuni ale Strategiei anuale privind creșterea durabilă și cu comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste.

Propunerea integrează, totodată, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. În orientările actualizate se face referire la condiții de muncă echitabile, transparente și previzibile, la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online, la un rol sporit al partenerilor sociali și la necesitatea de a se acorda o mai mare atenție grupurilor cu venituri mici și medii atunci când se abordează chestiunea asigurării unor salarii echitabile, în măsură să asigure un nivel de trai decent.

Raportul privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia

Comisia a adoptat cel de Al cincilea raport privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia. În acest raport se concluzionează că Grecia a înregistrat progrese importante în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor sale specifice de reformă, stabilite pentru sfârșitul anului 2019. Măsurile suplimentare întreprinse în prezent sau care au fost anunțate de guvern ar trebui să permită îndeplinirea acestor angajamente în timp util pentru cel de al șaselea raport privind o supraveghere mai strictă, programat pentru luna mai a anului 2020. Pentru aceasta este nevoie de un angajament continuu din partea autorităților elene, în special în sectorul financiar, în care sunt necesare acțiuni suplimentare semnificative.

Raportul urmează să fie discutat în cadrul Eurogrupului, însă nu va antrena luarea de măsuri privind datoria.

Etapele următoare

Consiliul urmează să poarte discuții cu privire la rapoartele de țară și la rezultatele bilanțurilor aprofundate. Comisia va discuta cu Parlamentul European pe marginea sintezei constatărilor din rapoartele de țară. În lunile următoare, Comisia va purta discuții cu statele membre pentru a afla opiniile parlamentelor, ale guvernelor, ale partenerilor sociali și ale altor părți interesate de la nivel național cu privire la analiza prezentată în rapoartele de țară și la concluziile acestor rapoarte.

În luna aprilie, statele membre ar urma să își prezinte programele naționale de reformă, care detaliază prioritățile de reformă structurală, și programele de stabilitate (pentru țările din zona euro) sau programele de convergență (pentru țările din afara zonei euro), în care sunt prevăzute strategiile lor bugetare multianuale.
Comisia își va prezenta propunerile pentru un nou set de recomandări specifice fiecărei țări în primăvara anului 2020.

Despre Maria Staicu

Maria Staicu este redactor sef al site-ului web Republica TV si prezentator/realizator al emisiunilor "Dublu Impact - Discutii libere cu Maria Staicu"; "Oameni care inspiră comunitatea". Sub fosta semnătură Maria (Irma) Huculici a scris știri, reportaje și investigații pentru Libertatea, Adevărul, Evenimentul Zilei, Editie Specială, Click!, Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) - reteaua Europa de Sud și de Est. A prezentat si realizat mai multe emisiuni de televiziune. A colaborat cu HotNews, Forbes, 3 TV Oltenia, B1 TV, Realitatea TV, Oltenia TV. Este detinătoarea Premiului pentru cel mai bun jurnalist al anului 2010. În prezent continuă cu proiecte freelance în jurnalism.

V-ar mai putea interesa

A început campania electorală pentru primul tur al Prezidenţialelor. Cine sunt candidații

Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an a început vineri, la …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.