Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
Ziua mondială a bicicletei este sărbătorită, în fiecare an, la data de 3 iunie. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, în aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, notează site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF).
Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU. Prin Rezoluţie sunt invitate toate statele membre ale ONU şi părţile interesate să celebreze şi să promoveze conştientizarea unei Zile mondiale a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale.
Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF) au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei, încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, a declarat, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă “o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu – şi aduce oamenii împreună”. Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă. În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, SUA şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.
În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de către 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org, citat de europafm.ro.
Ce înseamnă bicicleta pentru orașele noastre?
Ca întotdeauna, orașele dau exemplu. Ele sunt acolo unde potenţialul ciclismului poate străluci cu adevărat. Faptul ca mai mulți oameni să meargă cu bicicleta, în special schimbând călătoriile cu mașina cu călătoriile cu bicicleta, duce la un aer mai curat. Comisia Lancet pentru Poluare și Sănătate tocmai și-a actualizat concluziile pentru a arăta că poluarea este responsabilă pentru aproximativ nouă milioane de decese pe an, adică unul din șase decese la nivel mondial. Poluarea transporturilor contribuie semnificativ la aceste decese, iar emisiile din conductele de evacuare reprezintă până la 30% din particulele fine din zonele urbane. Transportul motorizat este cea mai mare sursă de emisii de dioxid de azot și benzen în orașe. Mai simplu spus, avem nevoie de mai mult ciclism pentru a avea aer mai curat în orașele noastre.
Mai mult ciclism scade, de asemenea, poluarea fonică, despre care studiile arată că este la fel de dăunătoare ca poluarea aerului, deoarece nivelurile de zgomot produse de traficul rutier depășesc adesea nivelurile acceptabile și au un impact negativ asupra sănătății umane. Parisul arată modul în care orașele pot inova pentru a combate poluarea fonică combinând ciclismul cu instalarea de monitoare în tot orașul, identificând șoferii care încalcă reglementările privind zgomotul urban.
Un alt efect major al mai multor biciclete în orașe este îmbunătățirea gradului de locuit și siguranța rutieră. Implementarea limitelor de viteză de 30 km/h în diferite orașe din Europa încetinește traficul auto și duce la reduceri semnificative ale deceselor rutiere, cum ar fi la Bruxelles , unde s-a înregistrat o reducere cu 50% a deceselor rutiere de la implementarea limitelor de viteză de 30 km/h. . Aceste practici oferă oamenilor oportunități de a merge cu bicicleta, deoarece una dintre principalele bariere pentru ca oamenii să meargă cu bicicleta este amenințarea lor percepută de pericol pe drumuri.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), infrastructura sigură pentru mersul pe jos şi mersul pe bicicletă reprezintă o cale de realizare a unei stări echitabile de sănătate, notează https://www.un.org/en/observances/bicycle-day. Pentru cei mai săraci locuitori ai oraşelor, care de multe ori nu îşi pot permite vehicule personale, mersul pe jos şi cel pe bicicletă pot oferi o alternativă de transport, reducând totodată riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, anumite tipuri de cancer, diabet şi chiar deces. În consecinţă, un transport activ îmbunătăţit nu este numai sănătos, ci şi echitabil şi rentabil.
În timpul carantinei cauzate de pandemia de COVID-19, ciclismul s-a dovedit a fi cel mai sigur şi cel mai eficient mod de transport, se arată pe https://ecf.com. Federaţia Europeană a Cicliştilor a făcut o serie de recomandări autorităţilor europene, naţionale şi locale pentru promovarea ciclismului, sub titulatura: “Ciclism, dincolo de criză”. Printre acestea: realizarea unei infrastructuri bine concepute pentru biciclete, prin aşa-numitele “benzi COVID”; reducerea vitezei de circulaţie pentru maşini în oraşe la 30 km/h; crearea de către instituţiile europene a unui fond pentru bicicletele electrice, de cinci miliarde de euro, etc.
