Ultimele știri
Acasă / Administratie / Alegerile pentru Parlamentul European în România vor avea loc pe 9 iunie 2024. Candidații anunțați
SERPICO CRAIOVA

Alegerile pentru Parlamentul European în România vor avea loc pe 9 iunie 2024. Candidații anunțați

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele Uniunii Europene în perioada 6-9 iunie 2024, a anunțat șefa Parlamentului European, Roberta Metsola.

Alegerile au loc o dată la cinci ani și sunt cele mai mari alegeri transnaționale din lume. Peste 400 de milioane de alegători cu drept de vot sunt chemați să voteze în același timp pentru reprezentanții lor politici în Parlamentul European. În urma alegerilor, Parlamentul votează pentru a alege noul șef al Comisiei Europene, care este organul executiv al UE, și pentru a aproba întreaga echipă de comisari.

Data alegerilor europarlamentare 2024 în România

Având în vedere că în România alegerile se pot organiza duminica, europarlamentarele din 2024 ar urma să aibă loc în țara noastră duminică, 9 iunie. Alegerile europarlamentare în România sunt primele din anul electoral 2024. Anul acesta, urmează să se desfășoare și localele, parlamentarele și prezidențialele. În acest context, la nivelul Coaliției de guvernare se discută posibilitatea comasării a două runde de scrutin.

Parlamentul European este alcătuit din 705 deputaţi aleşi în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani.

Alegerile europene din 2024: 15 locuri suplimentare, repartizate între 12 țări

Deputații europeni au aprobat, in septembrie 2023, decizia Consiliului European de a crește de la 705 la 720 numărul locurilor din Parlamentul European pentru următorul mandat legislativ. Propunerea Consiliului European s-a bazat pe raportul Parlamentului din iunie 2023, care a inițiat procesul și a fost motivat de schimbările demografice care au avut loc în Uniunea Europeană după alegerile din 2019.

Locurile suplimentare vor fi alocate după cum urmează:

Belgia +1 [22]
Danemarca +1 [15]
Irlanda +1 [14]
Spania +2 [61]
Franța +2 [81]
Letonia +1 [9]
Olanda +2 [31]
Austria +1 [20]
Polonia +1 [53]
Finlanda +1 [15]
Slovenia +1 [9]
Slovacia +1 [15]

Câți europarlamentari are România

Primele alegeri europene în România au avut loc la 25 noiembrie 2007 când alegătorii români au ales direct 35 de reprezentanţii în forul legislativ european. La 26 mai 2019, cetăţenii români au votat 32 deputaţi europeni din numărul total 751. În urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, numărul total al deputaților europeni era de 705 (acum plus 15), României revenindu-i un număr de 33 deputați europeni.

Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporționalității degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populație mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporțional.

Partidele din România care au câștigat mandate la alegerile europarlamentare sunt: PNL-10, PSD – 9, USR-PLUS -8, PSD – 8, Pro România, PMP și UDMR – 2.

Procedură de vot

Cei 33 de eurodeputați români sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentarii proportionale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid.

România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d’Hondt.

Context politic

Partidul Social Democrat (PSD)

La ultimele alegeri europarlamentare, cele din 2019, PSD a obținut 9 mandate. A fost cel mai slab rezultat electoral înregistrat de PSD în toată istoria sa, în mare parte obținut din cauza retoricii eurosceptice și naționaliste pe care a adoptat-o partidul în timpul conducerii lui Liviu Dragnea, a slăbirii statului de drept și a încurajării corupției. A urmat o perioadă în care partidul în termen de câteva luni a schimbat 2 președinți: Liviu Dragnea (27 mai 2019) și Viorica Dăncilă (noiembrie 2019).

În noiembrie 2019, Marcel Ciolacu a preluat ca interimar președinția PSD și ulterior a fost ales în 2020 la un congres. Pe tot parcursul președinției lui Marcel Ciolacu, PSD a încercat să se îndepărteze de retorica eurosceptică și să-și spele imaginea de partid al corupției. Din 2021 PSD este unul din principalele partide de la guvernare alături de PNL în cadrul Coaliției Naționale pentru România (CNR).

Partidul Național Liberal (PNL)

Partidul Național Liberal s-a clasat pe primul loc la ultimele alegeri europarlamentare, obținând 10 mandate. Discursurile liderilor și candidaților PNL au balansat în timpul campaniei între un focus pe subiecte de politică europeană și un accent pe politica internă și disputele cu coaliția de guvernare. Printre promisiunile electorale s-au numărat: ridicarea MCV-ului, aderarea României la Spațiul Schengen și la zona euro, îmbunătățirea statului de drept și investiții prin accesarea fondurilor europene.

După alegerile din 2020, PNL a intrat la guvernare alături de USR și UDMR, coaliție ce va rezista până în septembrie 2021. Pe tot parcursul anului 2021, în cadrul PNL au crescut tensiunile, președintele partidului Ludovic Orban fiind contestat de oameni de rang înalt din PNL. La congresul din septembrie 2021, Florin Cîțu a câștigat președinția partidului în fața lui Ludovic Orban. Cîțu nu va rămâne însă multă vreme președinte, în aprilie 2022, Nicolae Ciucă devenind noul președinte.

În urma pierderii președinției partidului de către Ludovic Orban și a crizei politice din 2021, din PNL s-a desprins și a fost înființat de către Orban un nou partid, Forța Dreptei.

Uniunea Salvați România (USR)

Uniunea Salvați România a participat la alegerile din 2019 ca Alianța 2020 USR PLUS, o alianță între partidele USR și PLUS care ulterior vor fuziona, obținând 8 mandate de eurodeputați. A fost cel mai bun rezultat electoral înregistrat de USR de la înființarea sa în 2016. Campania electorală din 2019 s-a concentrat în special pe o retorică pro-europeană, iar printre ofertele electorale s-au numărat: protejarea drepturilor românilor în UE, aderarea României la Spațiul Schengen, modificări în educație, agricultură și infrastructură și luarea unor măsuri care să crească bunăstarea socială.

De asemenea, în mitingurile ținute în timpul campaniei electorale, mesajul Alianței USR PLUS a pus accent pe lupta împotriva puterii guvernamentale.
În 2020, USR PLUS a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR. În 2021, USR și PLUS au fuzionat oficial, numele de USR fiind păstrat. În septembrie 2021, ieșirea USR-ului de la guvernare a declanșat o criză politică care a fost soluționată de intrarea PSD-ului la guvernare alături de PNL și UDMR.

În octombrie 2021, congresul USR l-a ales în funcția de președinte al partidului pe Dacian Cioloș, acesta nu va ocupa mult funcția însă în febuarie 2022 părăsind postul de președinte și partidul. Ulterior Cătălin Drulă a fost ales președinte. În febuarie 2023, eurodeputatul USR Nicolae Ștefănuță și-a anunțat părăsirea partidului și afilierea la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană ca independent.

La sfârșitul anului 2023, liderii USR, PMP și FD și-au anunțat intenția de-a crea o alianță de centru-dreapta pentru a participa pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 2024. Pe 18 decembrie 2023, USR, PMP și Forța Dreptei au lansat oficial Alianța Dreapta Unită, urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Alianța pentru Unirea Românilor este un partid politic care a fost înființat de către candidatul independent de la europarlamentarele din 2019, George Simion, în decembrie 2019. Intrarea neașteptată a AUR în parlamentul României după alegerile din 2020 a avut ca rezultat apariția de-a lungul vremii în presă a articolelor care etichetează AUR ca fiind un partid extremist de dreapta cu o retorică ultranaționalistă, eurosceptică, neolegionară, șovinistă și populistă. Din 2021, AUR intenționează să se afilieze grupului europarlamentar al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Reînnoim Proiectul European al României (REPER)

În mai 2022, Dacian Cioloș alături de alți 4 eurodeputați, au anunțat lansarea unui nou partid, REPER, eurodeputații Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Alin Mituța și Dragoș Tudorache părăsind USR și intrând în noul partid.

Candidați anunțați

Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sunt primele partide care și-au anunțat candidații oficial pentru Parlamentul European. Pe 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România a anunțat formarea unei alianțe politice alături de Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD), Alianța Dreapta Unită, cele trei partide urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.

Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD)

  1. Dan Barna
  2. Vlad Voiculescu
  3. Eugen Tomac
  4. Vlad Botoș
  5. Cristina Prună
  6. Violeta Alexandru
  7. Radu Mihail
  8. Corina Atanasiu
  9. Adriana Cristian
  10. George Gima
  11. Teodora Stoian
  12. Ramona Goga
  13. Alina Gîrbea
  14. Geta Daniela Drăghici
  15. Alina Totti
  16. Nicolae Mihai Șvab
  17. Emilia Mateescu
  18. Ion Belu
  19. Gabriela Ferguson
  20. Lucia Hang
  21. Dan Adrian Pop
  22. Lucian Judele
  23. Raluca Bercea
  24. Ciprian Alexandru
  25. Andrei Chirica
  26. Răzvan Socolov
  27. Adrian Giurgiu
  28. Sergiu Grui
  29. Daniela Șarpe
  30. Aurel Fierăscu
  31. Alina Bălășcău
  32. Alex Cozma
  33. Silviu Andrei
  34. Maria Udrescu
  35. Mihai Zvîncă
  36. Laurențiu Gheorghe
  37. Liana Ursa
  38. Florin Drăgulin
  39. Ion-Marian Lazăr
  40. Robert Voicu
  41. Alexandru German
  42. Irena Pleșoiu
  43. Eusebiu Iftode
  44. Ioan Bledea

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

  1. Cristian Terheș
  2. Mugur Mihăescu
  3. Monica Iagăr
  4. Dan Tănasă
  5. Claudiu Târziu
  6. Gheorghe Piperea
  7. Felicia Akkaya
  8. Roxana Alexa
  9. Adrian Axinia
  10. Radu Baltasiu
  11. Răzvan Biro
  12. Ramona-Ioana Bruynseels
  13. Paul Costea
  14. Peter Costea
  15. Ringo Dămureanu
  16. Cristina-Emanuela Dascălu
  17. Dragoș Dragoman
  18. Elena Doboș
  19. Cristina Dumitrescu
  20. Mihai Enache
  21. Raisa Enachi
  22. Avram Fițiu
  23. Tiberiu Floriș
  24. Laura Gherasim
  25. Veronica Grosu
  26. Silviu Gurlui
  27. Ramona-Paula Hotea
  28. Mirela Irindea
  29. Marius Lulea
  30. Nicușor-Cristian Mancaș
  31. Dumitrina Mitrea
  32. Elena-Viorica Năstăsoiu
  33. Liviu Natea
  34. Maria-Lăcrămioara Nicolescu
  35. Vlad Olteanu
  36. Luminița Fernandes
  37. Simona-Maria Petcu
  38. Ioan-Aurelian Popa
  39. Mihai Silviu Popa
  40. Șerban Dimitrie Sturza
  41. Maria-Georgiana Teodorescu
  42. Aurora Ursu
  43. Selena Vîlcu
  44. Nicolae Vlahu

Listă (posibilă) candidați PNL la europarlamentare

  1. Adina Vălean
  2. Siegfried Mureșan
  3. Cătălin Predoiu
  4. Alina Gorghiu
  5. Raluca Turcan
  6. Virgil Popescu
  7. Dan Motreanu ?
  8. Rareș Bogdan ?
  9. Cristian Bușoi?
  10. Daniel Buda?

Lista (posibilă) candidați PSD la europarlamentare

  1. Victor Negrescu
  2. Claudiu Manda
  3. Gabriela Firea
  4. Simona Bucura Oprescu
  5. Dragoș Benea
  6. Mihai Tudos
  7. Natalia Intotero
  8. Vlad Popescu Piedone
  9. Maria Grapini
  10. Marius Budăi

Discuțiile din UDMR

UDMR are în prezent doi reprezentanți în Parlamentul European: Iuliu Winkler și Lóránt Vincze iar pentru 2024 speră la alte două locuri eligibile. Surse politice susțin că fostul ministru al Mediului Tánczos Barna și cel al dezvoltării Regionale Cseke Attila ar fi susținuți pentru a candida pentru mandatele de europarlamentari.

Alegeri europene 2024: 6-9 iunie 2024

Cum puteți vota: vezi AICI

surse: elections.europa.eu, wikipedia.ro, digi24.ro, hotnews.ro, europarl.europa.eu

Urmareste REPUBLICA TV LIVE

Despre Maria Staicu

V-ar mai putea interesa

O nouă categorie de angajați români va beneficia de carduri cadou peste doar câteva zile. Tichete de până la 300 de lei pentru 8 Martie

Este vorba despre doamne, care sunt recompensate de unii angajatori, cu ocazia zilei de 8 …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.