Peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări sunt prezenți la Congresul Partidului Popular European (PPE). Reuniunea începe, miercuri, în București.
Printre participanti se numără preşedintele Comisiei Europene – Ursula von der Leyen, preşedintele Parlamentului European – Roberta Metsola, preşedintele PPE, Manfred Weber, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide şi comisarii europeni care fac parte din PPE. La reuniunea de la Bucureşti participă şi lideri europeni din afara UE, membri ai PPE, precum preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, sau preşedinta Elveţiei, Viola Amherd.
La reuniune a fost confirmată prezenţa a 11 şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, care vor vorbi la congres: Preşedintele Klaus Iohannis, premierul finlandez Petteri Orpo, premierul luxemburghez Luc Frieden, premierul suedez Ulf Kristersson, premierul cipriot Nikos Christodoulides, cancelarul austriac Karl Nehammer, premierul irlandez Leo Varadkar, premierul croat Andrej Plenkovic, premierul polonez Donald Tusk, premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi şefa guvernului lituanian, Ingrida Simonyte.
La Congresul Partidului Popular European din 6-7 martie – organizat de PNL la Romexpo – vor participa aproape 800 de delegați cu drept de vot din Uniunea Europeană.
Manifestul Partidului Popular European
Prima zi a reuniunii va fi deschisă de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi preşedintele PPE, Manfred Weber. Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, cele mai importante decizii care vor fi luate în cadrul evenimentului, sunt: oficializarea candidaturii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene; adoptarea Manifestului Partidului Popular European pentru alegerile europene din iunie 2024, document ce defineşte obiectivele şi planurile de acţiune ale PPE pentru următorii cinci ani; precum şi adoptarea strategiei PPE pentru alegerile din vară.
Conform liberalilor, congresul PPE la București reprezintă un semn de solidaritate al întregii Uniuni Europene cu România și statele aflate în vecinătatea războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Un punct important din programul congresului fiind si sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei. De asemenea, una dintre rezoluțiile importante de pe agenda PPE la București este cea referitoare la agricultură și zonele rurale, mai ales în contextul actual al protestelor fermierilor.
Pe agenda Congresului este inclusă si o dezbatere despre “vocea satelor, oraşelor şi regiunilor”, cu discuţii de grup concentrate pe trei teme: securitatea şi apărarea, solidaritatea între generaţii, economia şi locurile de muncă. De asemenea, vor avea loc intervenţiile şefilor de stat şi de guvern europeni din afara UE, precum şi a liderilor de partide de opoziţie din afara UE, afiliate PPE, printre care şi lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.
Prima zi a reuniunii se va încheia cu prezentarea şi votarea manifestului PPE pentru alegerile europene din luna iunie. Potrivit liderului PNL, Nicolae Ciucă, Congresul PPE va vota un document final în care va fi cerută și „aderarea cât mai rapidă” a României la spațiul Schengen, adică și cu frontierele terestre.
Congresul este cel mai înalt organism decizional al PPE. Este cel mai important eveniment pentru partid şi are loc de obicei la fiecare trei ani. Bucureştiul a mai fost gazda unui congres al Popularilor Europeni în octombrie 2012.