Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
- Administrația Donald Trump, prin intermediul șefului politicilor de apărare de la Pentagon, Elbridge Colby, organizează o reuniune restrânsă în Polonia axată pe viitorul NATO, din care au fost excluse puteri militare cheie și aliați de pe flancul estic, inclusiv Regatul Unit, Franța, statele baltice și România. Această inițiativă, cunoscută sub numele de Formatul Bergen, tinde să creeze un nucleu selectiv de „performeri” în interiorul Alianței.
O investigație exclusivă publicată de publicația americană Politico dezvăluie o schimbare profundă și controversată în strategia de securitate a Statelor Unite. Sub coordonarea directă a șefului pentru politici de apărare al Pentagonului, Elbridge Colby, Statele Unite au reunit în secret un grup restrâns de aliați europeni pentru a stabili viitorul NATO, lăsând pe margine puteri militare majore precum Regatul Unit și Franța, dar și state vulnerabile de pe flancul estic, inclusiv România și țările baltice.
Inițiativa, cunoscută sub numele de „Formatul Bergen”, a debutat în vara anului 2026 în Norvegia și continuă cu o nouă reuniune logistică strategică organizată în Polonia. Potrivit oficialilor citați de Politico, acest plan conturează o ierarhie periculoasă în interiorul Alianței, transformând garanțiile de securitate colectivă într-un model cu geometrie variabilă.
Nucleul dur selectat de SUA: Cine se află la masă?
Criteriile Pentagonului pentru selectarea partenerilor de dialog nu au fost făcute publice, însă sursele diplomatice indică faptul că Washingtonul a ales exclusiv statele care îndeplinesc rapid țintele de cheltuieli militare și care au capacitatea logistică de a trece imediat la acțiuni practice.
Alături de Statele Unite, din acest format restrâns fac parte doar șase țări europene:Polonia (gazda noii reuniuni), Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia, Finlanda.
Reacții tensionate în rândul aliaților excluși
Diplomații europeni contactați de Politico și-au exprimat consternarea față de această selecție, pe care o consideră o „politică de dezbinare”. Principala temere este că formatul împarte arbitrar aliații în „buni” și „răi”, subminând principiul istoric al consensului în NATO.
Excluderea Regatului Unit (membru fondator, putere nucleară și pilon în comunitatea de informații Five Eyes) și a Franței (singura putere nucleară din Uniunea Europeană) transmite un semnal de slăbiciune instituțională. Mai mult, oficialii din statele baltice avertizează că lăsarea lor în afara acestui nucleu de decizie ar putea fi interpretată de Federația Rusă ca o vulnerabilitate sau ca un indiciu că aceste teritorii nu beneficiază de același nivel de prioritate în cazul unui conflict armat.
Deși Elbridge Colby a apărat formatul susținând că scopul este generarea de idei care să întărească întreaga Alianță, oficialii de la Casa Albă și reprezentanții Pentagonului au refuzat să ofere comentarii oficiale pe marginea acestui subiect.
Ce înseamnă acest scenariu pentru România?
Pentru România, absența de la aceste discuții formale reprezintă un risc major de securitate pe termen mediu și lung.
Fără o reprezentare directă în nucleul de planificare, prioritățile strategice ale regiunii Mării Negre (securizarea rutelor maritime, alocarea sistemelor avansate de apărare antiaeriană și dezvoltarea infrastructurii militare) riscă să fie trecute pe plan secund în favoarea axei Nordice și Baltice, puternic reprezentate în Grup.
Situația creează o anomalie logistică majoră. Franța – țara care conduce Grupul de Luptă NATO dislocat în România și care asigură o parte esențială a apărării noastre terestre – este ea însăși exclusă de la masa negocierilor coordonate de Pentagon.
Chiar dacă din punct de vedere juridic Articolul 5 din Tratatul NATO rămâne neschimbat și valabil pentru toți membrii, realitatea din teren arată că distribuția concretă a trupelor, a stocurilor de muniție și a sprijinului aerian american va fi dictată de negocierile din acest cerc restrâns. România se confruntă astfel cu riscul politic de a deveni un simplu executant al unor decizii strategice luate fără participarea sa.
Atât Casa Albă, cât și Pentagonul au refuzat să ofere clarificări publice suplimentare cu privire la criteriile exacte de selecție, lăsând restul aliaților să își exprime deschis nemulțumirea față de noul mod de lucru impus de la Washington.
Sursa principală: Politico (Ediția SUA)
