Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
În zeci de localități din județul Dolj, apa de la rețelele publice este contaminată cu nitriți, nitrați, amoniu și calcar în cantități mult peste limita admisă.
Foto: Calcar prezent in apa de băut. Asta au primit localnicii din partea autorităților.
Cum sunt otrăviți, zilnic, mii de oameni. O uluitoare afacere de partid, zilele următoare pe www.republicatv.ro
Presa semnaleaza de ani de zile cum statul închide ochii la otrăvirea propriilor cetățeni. Recorder a descoperit că în multe comune din țară există rețele de apă pe care autoritățile centrale și județene nici măcar nu le au în evidență. Acestea le livrează oamenilor apă pe care nicio instituție a statului nu o verifică.
Negoi (Dolj). În localitate există o rețea de apă inaugurată din 2015. De atunci stă fără autorizație sanitară de funcționare, după cum recunoaște chiar primarul comunei, Lidia Adriana Zavelea: „Am avut probleme cu clorinarea și am avut amoniu depășit puțin. Am avut tot felul de probleme: a fost un scurt, ni s-a ars o pompă, trebuie înlocuită…”.
Leu (Dolj). Există o rețea de apă din 2005, construită cu bani de la Banca Mondială și cârpită ulterior cu noi și noi investiții menite să îmbunătățească nivelul de calitate al apei. Cu toate acestea, rețeaua nu are aviz sanitar de la DSP, iar viceprimarul comunei admite că există depășiri la parametrii de potabilitate: „Avem depășiți la nitriți, dar doar așa, 2-3%”.
Bistreț (Dolj). În comună există trei rețele de apă potabilă și toate funcționează fără autorizație sanitară. În toate rețelele există depășiri la amoniu de până la zece ori față de limita legală: și în satul Plosca, rețea inaugurată în 2018, cu 700 de beneficiari, și în satul Bistrețul Nou (rețea inaugurată în 2010) și în reședința de comună, Bistreț (2.100 de beneficiari) investiție inaugurată în 2007 și modernizată anul acesta.
Murgași (Dolj). Există două rețele de apă în comună, ambele fără autorizație sanitară de funcționare. Prima investiție, din anul 2007, în satul Velești, a costat aproximativ 400.000 de dolari, fonduri de la Banca Mondială. Celălalt proiect care racordează patru sate (Gaia, Bușteni, Balota de Jos, Balota de Sus) a costat două milioane de euro. În ciuda investițiilor, primarul Nicu Daniel Țeligrădeanu recunoaște că s-au înregistrat depășiri la parametrii de potabilitate atât bacteriologici cât și fizico-chimici.
Pielești (Dolj). Sunt trei investiții în comuna Pielești și niciuna nu a reușit să aducă apă potabilă la robinete. Sistemele funcționează fără aviz sanitar de la DSP, a recunoscut viceprimarul localității, Iliuţă Ţîrcomnicu. „Avem depășiri la amoniu și de 14 ori. Puțurile sunt săpate unde au fost grajdurile CAP-ului și se pare că acolo ar fi problema. Foștii primari au decis să fie săpate acolo”, ne-a spus Țîrcomnicu.
Dioști (Dolj). Întreaga comună, cu toate cele trei sate, este racordată din 2010 la o rețea de apa de care depind 1.200 de familii. Rețeaua nu are autorizație sanitară de funcționare pentru că apa nu este potabilă. „Nu au ieșit analizele bine, era o diferență la nitriții ăștia”, ne-a declarat viceprimarul Paul Oprea.
Giurgița (Dolj). Există o rețea de apă din anul 2012, de la care se alimentează 850 de familii. Rețeaua nu are autorizație. „Nu avem autorizație pentru că ne-au găsit nitriți d-ăia!”, a explicat primarul Viky Bonea.
Măceșu de Jos (Dolj). În localitate există din 2018 o rețea de apă potabilă care nu a fost monitorizată de DSP în 2019. „Rețeaua a fost începută pe vremea PDL-ului. Am terminat-o cu chiu cu vai. Dar avem autorizatie, cum să nu avem?! Altfel nu funcționam”, ne-a asigurat primarul Mihai Bojin. I-am cerut numarul autorizație și a promis că revine, dar nu s-a ținut de cuvânt. DSP Dolj ne-a informat că rețeaua din Măceșu de Jos nu are aviz sanitar.
Verbița (Dolj). În localitate există o rețea de apă din 2015, dar care s-a stricat imediat după inaugurare. Țevile au crăpat, pompele s-au defectat. „A rămas apă în conductă și au înghețat și s-au spart”, ne spune primarul și ne închide telefonul în nas. Potrivit DSP, rețeaua nu are nici autorizație sanitară.
Gângiova (Dolj). Rețeaua din localitate a făcut obiectul unei investigații ”Recorder” prin care se dezvăluiau o serie de nereguli legate de felul în care a fost realizată investiția. Comuna a primit anul acesta de la DSP o notificare de respingere a autorizației de funcționare pentru depășiri la parametrii „nitrați” și „clor rezidual liber”.
Teslui (Dolj). În localitate există o rețea de apă făcută din fonduri europene. Reporterii Recorder au fost în localitate și au vorbit cu câțiva localnici. Toți știau că rețeaua de apă furnizează apă potabilă și o consumau cu încredere. Potrivit DSP Dolj, la Teslui funcționează însă o rețea de apă fără autorizație sanitară.
Moțăței (Dolj). „Vă semnalez faptul că localitatea Moţăţei din judeţul Dolj, care nu figurează pe harta dvs. cu reţea de apă, are, de fapt, o asemenea reţea, dată în funcţiune de circa un deceniu”, ne-a scris un cititor din localitate. Verificările Recorder făcute la Direcția de Sănătate Publică Dolj arată că, într-adevăr, aici funcționează o rețea fără avizul sanitar cerut de lege.
Amărăștii de Jos (Dolj). În comună există o rețea de apă de peste zece ani, care funcționează fără aviz sanitar și le livrează oamenilor apă nepotabilă. Ion Tudoran, viceprimarul comunei, ne-a recunoscut că sunt probleme mari: „Rețeaua nu are aviz sanitar și funcționează ca apă menajeră. Deci nu e potabilă, sunt depășiri la nitrați și nitriți. Oamenii știu că nu e potabilă, scrie și în contractul individual, iar noi ar trebui să le asigurăm apă plată familiilor care au copii sub doi ani, pentru că nitriții și nitrații sunt foarte periculoși pentru ei. Nu putem să le asigurăm, de ce să vă mint? Sperăm să găsim o soluție pe viitor, dacă mai prind un mandat trebuie să fac ceva”.
VIDEO. Statul închide ochii la otrăvirea propriilor cetățeni
