Ultimele știri
Acasă / Administratie / Varșovia își exprimă ”opoziția fermă” față de planul european de relocare a migranților: Aceste mecanisme sunt dăunătoare și ineficiente
SERPICO CRAIOVA

Varșovia își exprimă ”opoziția fermă” față de planul european de relocare a migranților: Aceste mecanisme sunt dăunătoare și ineficiente

foto:caleaeuropeana.ro

Varșovia și-a exprimat joi ”opoziția fermă și sistematică” față de un plan al Bruxelles-ului de relocare între 30.000 şi 120.000 de migranţi în statele UE, relatează agenţia EFE, citata de Agerpres.

Ministrul polonez pentru afaceri europene, Szymon Szynkowski, a descris drept ”dăunătoare şi ineficiente mecanismele de relocare obligatorie a migranţilor” propuse de Comisia Europeană. ”Ne opunem ferm oricărei încercări de a reveni la acest proiect” al cotelor obligatorii de refugiaţi, a precizat oficialul polonez.

Pe de altă parte, el a reamintit că, de când a început războiul în Ucraina, Polonia a primit peste un milion de refugiaţi ucraineni, pentru care statul polonez trebuie să suporte mare parte din costuri, ajutoarele europene de 200 de euro pentru fiecare refugiat ucrainean fiind insuficiente.

Parlamentul European a decis la finalul lunii aprilie să demareze negocierile cu statele membre cu privire la mai multe dosare legate de politica de migrație și azil.

Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene speră că vor fi luate decizii în iunie, în contextul în care a observat un ”dialog constructiv” între statele UE.

Amintim că la finalul lunii septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou pact privind migrația și azilul prin care a stabilit proceduri îmbunătățite și mai rapide în cadrul sistemului de azil și migrație, asigurând echilibrul între principiile partajării echitabile a responsabilității și solidarității.

Planul este fundamentat pe patru piloni:

Încredere sporită, bazată pe proceduri mai bune și mai eficiente

Primul pilon al abordării Comisiei privind consolidarea încrederii constă în proceduri mai eficiente și mai rapide. În special, Comisia propune introducerea unei proceduri integrate la frontieră, care include, pentru prima dată, o verificare premergătoare intrării, care implică stabilirea identității tuturor persoanelor care trec fără permisiune frontierele externe ale UE sau care au fost debarcate în urma unor acțiuni de căutare și salvare.

Această procedură presupune, de asemenea, efectuarea de controale medicale și de securitate, prelevarea amprentelor digitale și înregistrarea în baza de date Eurodac. În urma verificării premergătoare intrării, persoanele pot fi direcționate către procedura adecvată: fie procedura la frontieră pentru anumite categorii de solicitanți, fie procedura obișnuită de azil. În cadrul acestei proceduri la frontieră se vor lua decizii prompte în materie de azil sau returnare, oferindu-se astfel fără întârziere un cadru predictibil persoanelor ale căror cazuri pot fi examinate rapid.

În același timp, toate celelalte proceduri vor fi îmbunătățite, vor face obiectul unei monitorizări mai stricte și vor primi un sprijin operațional sporit din partea agențiilor UE. Infrastructura digitală a UE pentru gestionarea migrației va fi modernizată pentru a reflecta și a sprijini aceste proceduri.

Partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate

Cel de al doilea pilon al pactului constă în partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate. Statele membre vor avea obligația să acționeze în mod responsabil și solidar. Fără excepție, fiecare stat membru trebuie să contribuie în mod solidar în momente de criză, să ajute la stabilizarea întregului sistem, să sprijine statele membre care se confruntă cu presiuni exercitate de migrație și să se asigure că Uniunea își îndeplinește obligațiile umanitare.

În ceea ce privește diferitele situații cu care se confruntă statele membre și presiunea fluctuantă exercitată de migrație, Comisia propune un sistem de contribuții flexibile din partea statelor membre. Aceste contribuții pot varia de la transferul solicitanților de azil din țara de primă intrare la asumarea responsabilității pentru returnarea persoanelor care nu au drept de ședere sau la diverse forme de sprijin operațional.

Noul sistem se bazează pe cooperare și pe tipuri flexibile de sprijin, care iau la început forma unor contribuții voluntare, contribuții mai stricte fiind însă obligatorii în perioadele în care statele membre se confruntă cu o presiune importantă exercitată de migrație, pe baza unei plase de siguranță.

Mecanismul de solidaritate va acoperi diverse situații, printre care și debarcarea persoanelor în urma unor acțiuni de căutare și salvare, presiunea exercitată de migrație, situațiile de criză sau alte circumstanțe specifice.

Schimbarea de paradigmă în cooperarea cu țările terțe

UE va urmări să promoveze parteneriate adaptate și reciproc avantajoase cu țările terțe.Acestea vor contribui la abordarea provocărilor comune, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, și la dezvoltarea căilor de migrație legală și vor aborda chestiunea punerii în aplicare cu eficacitate a acordurilor și a mecanismelor de readmisie. UE și statele sale membre vor acționa în mod unitar, utilizând o gamă largă de instrumente pentru a sprijini cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie.

O abordare cuprinzătoare

Pachetul prezentat urmărește, de asemenea, să impulsioneze un sistem european comun de returnare, pentru ca normele UE în domeniul migrației să devină mai credibile. Acest sistem va include un cadru juridic mai eficace, un rol mai important al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și al nou-numitului coordonator al UE în materie de returnare, o rețea de reprezentanți naționali urmând să asigure coerența la nivelul UE.

Sistemul propus include, de asemenea, o guvernanță comună pentru migrație, cu o mai bună planificare strategică pentru a se asigura alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și o monitorizare sporită a gestionării migrației pe teren, pentru a consolida încrederea reciprocă.

Gestionarea frontierelor externe va fi îmbunătățită. Corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, care ar trebui, conform planurilor, să fie trimis în teren începând cu 1 ianuarie 2021, va oferi un sprijin sporit oriunde va fi nevoie.

Societățile și economiile europene vor avea de câștigat de pe urma unei politici credibile privind migrația legală și integrarea. Comisia va lansa cu țări terțe cheie parteneriate pentru atragerea de talente, care vor corela nevoile și competențele de pe piața muncii a UE.

Pactul va consolida relocarea și va promova alte soluții complementare, urmărind dezvoltarea unui model european de sponsorizare comunitară sau privată. Comisia va adopta, de asemenea, un nou plan de acțiune cuprinzător privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2024, potrivit caleaeuropeana.ro

Urmareste REPUBLICA TV LIVE

Despre Maria Staicu

V-ar mai putea interesa

PNL Dolj și-a desemnat candidații pentru alegerile locale: Nicușor Roșca și Nicolae Giugea intră în lupta pentru Consiliul Județean Dolj și Primăria Craiova

Nicușor Roșca a absolvit Facultatea de Horticultură din Craiova în 1998 și are un master …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.