Vechi de 100 de ani şi cunoscut în întreaga lume, sistemul de educaţie Montessori îşi face loc cu greu în România. Funcţionează doar în sistem privat şi numai până la clasa a 4-a. Iar trecerea copiilor în sistemul clasic este una dificilă. Urmează un reportaj din campania Old School, New School.
Sistemul Montessori | Independenţa primează
Sistemul Montessori, botezat după o italiancă medic şi pedagog ce a pus temelia educaţiei bazată pe independenţă, are aproape 2.000 de elevi în România. Cursurile încep de la grădiniţă. Acolo nu sunt grupe ca la cele clasice. Fete şi băieţi fac fiecare ce le place. Unii ridică din cuburi clădiri ciudate sau învaţă să numere, alţii desenează.
Fiecare copil are libertate de mişcare şi de alegere. Pot să se oprească din ce fac atunci când se plictisesc şi să treacă la altă activitate. Sunt încurajaţi să meargă pe urmele celor mari. Fetiţa aceasta vrea să taie un castravete, atent supravegheată de un ghid educaţional. Nu o opreşte nimeni, pentru că în sistemul Montessori preşcolarii sunt încurajaţi să devină independenţi, ca să se poată descurca în cele mai variate situații şi să capăte încredere în ei. Foloseşte ustensile adevărate de bucătărie şi taie cu grijă leguma. După ce termină, împarte felii colegilor.
Monica Ciobotaru – director: Noi privim copilul ca pe o fiinţă înzestrată cu un potenţial uimitor încă la de la naştere. Fiecare copil se naşte cu 100 de mld de neuroni şi fiecare neuron poate să facă între 5 mii şi 10 mii de conexiuni.h
Sistemul Montessori | Copiii aleg ce vor să înveţe
Mergem mai departe. Grupa de şcoală. Intrăm într-o clasă cu 25 de elevi cu vârste între 6 şi 10 ani. Libertatea continuă. Clasele nu îi constrâng la nimic. Nu există bănci, doar nişte mese, la care elevii nu sunt obligaţi să se aşeze. Iar sistemul Montessori îi ajută să înceapă fiecare zi de cursuri optimişti.
Maria Montessori: Mâinile, instrumentul creierului
Vezi mai mult AICI