Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
O dronă militară ucraineană, scăpată de sub control în urma bruiajului rusesc (informație susținută de Forțele Navale ale Ucrainei), a intrat nestingherită în cel mai mare port al României și a explodat la Dana 78. În timp ce instituțiile statului se bat în ore și minute privind momentul în care au aflat de pericol, incidentul de vineri scoate la iveală o vulnerabilitate sistemică majoră: radarele noastre sunt oarbe în fața noilor tehnologii de război.
Constanța. Vineri dimineață, războiul de la graniță a bătut direct în porțile României, nu prin schije rătăcite de drone rusești în satele din Tulcea, ci printr-o explozie directă în inima economică și strategică a țării: Portul Constanța.
Cinci drone maritime de atac (USV) aparținând armatei ucrainene au scăpat de sub control în Marea Neagră, după ce forțele ruse le-ar fi tăiat legăturile prin satelit și sistemele GPS folosind arme de război electronic. Patru dintre ele s-au autodistrus în larg. A cincea însă, purtată de curenți și de un algoritm „în orb”, a navigat până la Dana 78. Acolo, la ora 10:28, a explodat.
Din fericire, nu au existat victime sau pagube majore, însă incidentul ridică o întrebare critică: Cum a fost posibil ca o armă de asalt încărcată cu explozibil să intre în cel mai păzit port al țării fără ca armata sau autoritățile navale să o intercepteze?
Haosul orelor și bâlba autorităților
Cronologia evenimentelor arată o falie majoră de comunicare între instituțiile române, dar și în relația cu partenerul ucrainean.
Deși Prefectul Constanței, Adrian Picoiu, a recunoscut că anumite structuri știau de prezența unui obiect suspect încă de la ora 05:00, Guvernul a susținut că prima informare oficială a venit la 06:20, când Garda de Coastă a fost alertată.
Timp de mai bine de patru ore, drona a plutit în acvatoriul portului fără ca nimeni să intervină radical. Explicația venită din culisele Apărării este revoltătoare: armata ucraineană ar fi notificat oficial Bucureștiul că a pierdut controlul asupra unor drone de atac abia în jurul orei 10:00. Până atunci, drona militară a fost tratată de autoritățile române ca un simplu „obiect plutitor”. La 10:25 s-a detectat semnalul de autodistrugere, iar trei minute mai târziu a urmat deflagrația. Planul Roșu de Intervenție a fost activat abia la 10:29 – adică la un minut după ce drona explodase deja.
De ce a fost drona „invizibilă”?
Dincolo de birocrația lentă, incidentul expune o problemă tehnică de securitate națională. Dronele maritime ucrainene (de tip #Magura sau #SeaBaby) sunt proiectate special pentru a fi „stealth”, adică să nu fie detectată de radare. Dar asta nu înseamnă că drona este complet invizibilă pentru ochiul uman.
Construite din materiale compozite care absorb undele radar și având o linie de plutire extrem de joasă (doar câțiva centimetri deasupra apei), aceste ambarcațiuni se confundă perfect cu valurile mării. #Radarele civile portuare curăță automat aceste „zgomote de fond” pentru a nu trimite alarme false la fiecare val. Astfel, drona a devenit practic invizibilă pentru sistemele clasice de monitorizare din Constanța, dar nu pentru ochiul uman.
Un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat
Chiar dacă de data aceasta am scăpat doar cu o sperietură grozavă, mesaje RO-ALERT și evacuări preventive pe litoral, vulnerabilitatea rămâne. #MareaNeagră nu mai este doar o zonă de tranzit, este un teatru de război activ în care armele scapă de sub control.
Dacă în locul unei drone #ucrainene dezactivate (în sensul pierderii controlului militar asupra ei. Adică sistemul de ghidare i-a fost bruiat) s-ar fi aflat o dronă #rusească programată să lovească infrastructura critică sau o navă militară #NATO ancorată în port, deznodământul ar fi fost catastrofal.
Specialiști cu ștate vechi în Marină ne-au declarat că #PortulConstanța are nevoie urgentă de sisteme de scanare optoelectronică cu termoviziune, radare de suprafață de înaltă rezoluție și protocoale de reacție rapidă care să nu mai depindă de birocrația notificărilor dintre state.
România are astfel de sisteme, însă problema nu este lipsa tehnologiei în țară, ci unde este ea amplasată și cine o administrează. Sistemele sunt la #Armată, nu în portul civil. #MApN și Poliția de #Frontieră dețin tehnică modernă de termoviziune și scanare optoelectronică (cum sunt sistemele SCOMAR de monitorizare a frontierei maritime sau camerele Thales Sophie din dotarea trupelor). Totuși, infrastructura civilă din interiorul Portului Constanța este monitorizată în principal prin radare comerciale și camere video clasice ale autorităților portuare, destinate traficului de mărfuri, nu apărării anti-război.
Sistemele militare sunt orientate în special în larg, pentru a păzi granița maritimă la kilometri distanță. Odată ce o dronă mică a reușit să treacă de dig (confundată fiind cu valurile) și a intrat în bazinele portuare printre navele gigantice de transport, ea a intrat într-un unghi mort din punct de vedere militar.
Până atunci, securitatea la Marea Neagră rămâne, din păcate, la mila curenților maritimi.
