Ultimele știri
Acasă / Administratie / Comisia Europeană sesizată în privința proiectelor hidroelectrice distructive din ariile protejate din România. ”Jiul va fi secat. Cel mai absurd proiect energetic din istorie”
https://www.serpico.ro/

Comisia Europeană sesizată în privința proiectelor hidroelectrice distructive din ariile protejate din România. ”Jiul va fi secat. Cel mai absurd proiect energetic din istorie”

Bankwatch România a depus o plângere la European Commission, solicitându-i să deschidă o anchetă privind exceptarea în bloc către guvernul român a nouă proiecte hidroelectrice distructive care ar afecta două parcuri naționale și douăzeci de situri Natura 2000. Guvernul român intenționează să utilizeze fondurile publice ale UE pentru aceste proiecte, prin intermediul capitolului REPowerEU din PNRR, fapt care contravine normelor UE pentru a se asigura că proiectele de redresare îndeplinesc așa-numitele criterii DNSH, de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

Bankwatch România a depus o plângere la Comisia Europeană, solicitând anularea Ordonanței de Urgență a Guvernului României, care dă undă verde unor proiecte hidroelectrice distructive (1) și care încalcă trei directive ale Uniunii Europene.

Proiectele hidro ar afecta două parcuri naționale și douăzeci de situri Natura 2000 și au fost exceptate de la cerințele de evaluare a impactului asupra mediului în decembrie 2022. Mai multe dintre aceste proiecte au fost deja declarate ilegale de către instanțe de judecată din România, astfel încât OUG-ul în discuție este încă o încercare de legalizare a acestora.

Compania de stat Hidroelectrica încearcă să construiască o serie de centrale hidroelectrice de mai multe decenii. Toate proiectele care fac obiectul Ordonanței de Urgență au o vechime între 20 și 45 de ani, iar Parlamentul și Guvernul au încercat să le reînvie în ultimii ani.

Ordonanța de Urgență a intrat în vigoare la 14 decembrie 2022 și, deși nu a fost încă aprobată ca lege de către Parlament (2), a produs efecte juridice imediat după adoptare. Deja în martie 2023, Ministerul Mediului din România a exceptat (3) șase dintre cele nouă hidrocentrale de la obligația de a aplica întocmai procedura de evaluare a impactului asupra mediului prevăzută de Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Guvernul intenționa să utilizeze fondurile publice UE pentru aceste proiecte, prin capitolul REPowerEU din PNRR transmis la 30 aprilie Comisiei Europene, fapt care contravine normelor UE pentru a se asigura că proiectele de redresare îndeplinesc așa-numitele criterii DNSH, respectiv de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Acest plan se află în prezent într-un impas, însă. (4)

Bankwatch România susține că exceptarea unor astfel de proiecte de la obligația de a efectua o evaluare a impactului asupra mediului este permisă numai în circumstanțe excepționale și clar definite. Dar guvernul argumentează vag că ordonanța este necesară din cauza „securității energetice”, fără a detalia ce cantitate de electricitate lipsește în comparație cu ceea ce este necesar, în ce interval de timp, de ce exact acele proiecte sunt cele necesare și nu altele, de ce aplicarea procedurii de evaluare a impactului de mediu ar afecta negativ acest obiectiv și de ce securitatea energetică nu ar putea fi realizată prin alte mijloace. Nu explică exact care este urgența, nici când se așteaptă ca aceste proiecte să fie puse în funcțiune și să contribuie la remedierea situației.

Semnal de alarmă: ”Jiul va fi secat. Cel mai absurd proiect energetic din istorie” – biologul Călin Dejeu

Organizațiile de mediu se opun proiectelor hidro din ariile protejate
Sursa imaginii RFI:
Facebook/Bankwatch România

Asociația cere Bruxelles-ului să oprească OUG care dă undă verde unor proiecte inclusiv în arii naturale protejate, după cum spune la RFI președinta ONG-ului, Ioana Ciută.

Care ar fi efectele acestei OUG asupra mediului? Ioana Ciută explică: ”Să luăm cazul Defileului Jiului, pentru că probabil e cel mai cunoscut dintre toate cele nouă proiecte. Vorbim de trecerea unui râu, a unui organism viu, îl scoatem din albia lui și-l trecem prin țeavă, pe un sector de aproape 30 de kilometri. Tot în cazul Defileului Jiului există și cele mai multe studii de impact independente, făcute de exemplu pentru administrarea Parcului Național Defileul Jiului, care spun că sub un anumit debit de 10 metri cubi pe secundă, nu mai poate fi asigurată viața pentru unele specii de faună și floră în Defileul Jiului. Or proiectul presupune scăderea debitului până la 2 metri cubi pe secundă, ceea ce nu mai poate susține viața”.

„Aceste proiecte nu au alt loc decât în manualele de istorie; ele nu și-au dovedit valoarea în toți acești zeci de ani de când se discută despre ele. Dacă guvernul ar fi fost sincer cu privire la asigurarea aprovizionării cu electricitate, ar fi trebuit să acorde prioritate măsurilor care pot face diferența mult mai rapid, cum ar fi economiile de energie și instalarea de pompe de căldură sau panouri fotovoltaice pe locuințe, precum și proiecte la scară industrială cu impact redus de mediu. Este greu de crezut că cineva ar alege cu bună știință să distrugă natura, când avem atâta nevoie de ea pentru asigurarea apei, a alimentelor și a stabilității climei.” –
Ioana Ciută, Bankwatch România

Comisia Europeană a inițiat deja o procedură de infringement împotriva României în 2015 (5) pentru proiecte hidro mici construite în zone protejate, dar aceasta nu a fost încă finalizată. Potențialul de distrugere al actualei ordonanțe de urgență ar trebui să încurajeze Comisia să accelereze acest caz. Bankwatch România se așteaptă ca o anchetă privind Ordonanța de Urgență 175/2022 să fie deschisă de către Comisie cât mai curând posibil.

Lista celor nouă proiecte hidroelectrice din Ordonanța de urgență 175/2022:

  1. Dezvoltarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești
  2. Dezvoltarea hidroenergetică a defileului Oltului pe sectorul Cornetu-Avrig
  3. Dezvoltarea hidroenergiei Pașcani pe râul Siret
  4. Dezvoltarea hidroenergiei Răstolița
  5. Dezvoltarea hidroenergiei Surduc-Siriu
  6. Dezvoltarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni
  7. Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa II
  8. Dezvoltarea hidroenergetică a Oltului pe sectorul Izbiceni – Dunăre. Hidrocentrala Islaz
  9. Dezvoltarea hidroenergiei Cerna Belareca

2) https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=20655

(3) http://www.mmediu.ro/categorie/amenajari-hidrotehnice-in-romania/439

(4) https://www.g4media.ro/breaking-comisia-europeana-a-respins-planul-repowerue-al-romaniei-in-valoare-de-14-miliarde-de-euro-anunta-europarlamentarul-dragos-pislaru.html

(5) https://wwf.panda.org/wwf_news/?248033/EC-starts-an-infringement-procedure-against-Romania-on-small-hydropower

Despre Maria Staicu

Maria Staicu este redactor sef al site-ului web Republica TV si prezentator/realizator al emisiunilor "Dublu Impact - Discutii libere cu Maria Staicu"; "Oameni care inspiră comunitatea". Sub fosta semnătură Maria (Irma) Huculici a scris știri, reportaje și investigații pentru Libertatea, Adevărul, Evenimentul Zilei, Editie Specială, Click!, Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) - reteaua Europa de Sud și de Est. A prezentat si realizat mai multe emisiuni de televiziune. A colaborat cu HotNews, Forbes, 3 TV Oltenia, B1 TV, Realitatea TV, Oltenia TV. Este detinătoarea Premiului pentru cel mai bun jurnalist al anului 2010. În prezent continuă cu proiecte freelance în jurnalism.

V-ar mai putea interesa

Ședință CCR pentru schimbarea președintelui României. Ilie Bolojan se suspendă din PNL

Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte al României înainte de alegerile prezidențiale din …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.