Alegerile ar putea determina dacă România continuă să-și pună greutatea în spatele Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei sau sprijină încetarea focului.

Candidații care luptă pentru a deveni următorul președinte al României s-au înfruntat luni seara într-o dezbatere TV de trei ore, ciocnându-se pe tot, de la viitorul conflictului din Ucraina, până la drepturile cuplurilor gay și locul țării lor în Uniunea Europeană, notează POLITICO.
Cetăţeni ai ţării est-europene, parte a flancului estic al NATO şi un aliat convins din Vest, se îndreaptă la urne duminică pentru a-şi alege un nou preşedinte, în condiţiile în care preşedintele în exerciţiu de centru-dreapta Klaus Iohannis îşi încheie al doilea mandat şi un deceniu de mandat. Peste o duzină de candidați candidează pentru a-l înlocui.
Rezultatele alegerilor prezidențiale, care se așteaptă să meargă la un tur de scrutin pe 8 decembrie, și ale alegerilor parlamentare cuprinse între ele, ar putea determina dacă România continuă să susțină lupta Ucrainei împotriva Rusiei sau susține o încetare a focului care ar duce la Kiev. ceda teritoriul.
Iată patru concluzii din dezbatere:
1.Neprezentările de profil înalt oferă un impuls extremei drepte
În timp ce dezbaterea a fost catalogată drept un blockbuster, mai multe neprezentări de mare profil i-au subminat impactul.
Premierul și liderul social-democrat al României, Marcel Ciolacu, favoritul sondatorilor pentru a câștiga președinția, a sărit peste dezbatere pentru a se întâlni cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles. Fostul prim-ministru de centru-dreapta Nicolae Ciucă, care conduce Senatul României și a făcut parte dintr-o coaliție de guvernare cu partidul lui Ciolacu, a ales intâlnirea cancelarului Austriei Karl Nehammer în detrimentul unei confruntări cu adversarii săi în cursă.
Absența lor a lăsat ușa deschisă pentru atacuri împotriva lor – și a oferit timp de antenă sporit candidatului de extremă dreapta George Simion.
2.Candidații văd că Ucraina cedează teritoriu în schimbul păcii și securității
Majoritatea candidaților din dezbatere au susținut un plan al președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a negocia pacea în Ucraina, spunând că nu cred că acest lucru este posibil fără ca Kievul să cedeze unele terenuri Rusiei.
„Este evident că Ucraina nu are resurse pentru a recupera tot teritoriul pierdut. Crimeea este aproape imposibil de revenit, iar Donbasul este deja rusizat”, a declarat Mircea Geoană, fost secretar general adjunct NATO, care candidează ca independent.
În schimbul renunțării la pământ, Ucraina ar trebui să-și păstreze suveranitatea și să rămână pro-occidentală, a spus Geoană.
Simion, care conduce Alianța de extremă dreaptă pentru Uniunea Românilor, a spus că îi va spune lui Trump că este timpul pentru pace și că ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a aderare a Ucrainei la NATO.
El a promis că va ține România departe de orice războaie dacă va fi ales președinte. Apoi a ridicat o Biblie și și-a provocat rivalii să o folosească pentru a jura că vor respecta dreptul românilor la pace și calm. Nici unul nu a făcut-o.
Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România a fost singura candidată care s-a opus ideii ca Ucraina să renunțe la pământ, spunând că acest lucru îl va încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.
„Dacă Ucraina cedează teritoriu, Putin nu se va opri”, a spus ea. „Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război.”
3.Toată lumea este pro-UE
Simion a fost descris de unii rivali ca un candidat pro-rus, anti-UE. El a respins această caracterizare în dezbaterea de luni, spunând că nu a susținut niciodată ideea ca România să iasă din UE și acuzându-l pe Geoană că a mințit atunci când acesta din urmă a adus-o în discuție.
„Opțiunea mea este eurorealismul”, a spus Simion, adăugând că susține o Europă a națiunilor, cum ar fi grupul conservatorilor și reformiștilor europeni din care este membru partidul său.
Dar el a spus că prețuiește suveranitatea României și nu vrea ca aceasta să adopte moneda unică euro.
Lasconi, în prezent primarul unui orășel aflat la câteva ore de capitala României, București, și-a laudat capacitatea de a obține fonduri UE în timpul mandatului său. Geoană a criticat actualul guvern că nu a primit nicio finanțare UE pentru coeziune, care alimentează dezvoltarea regională și sprijină cele mai sărace zone ale Europei, în ultimii trei ani.
4.Căsătoria gay este încă interzisă în România
Niciunul dintre candidați nu s-a exprimat în sprijinul legalizării căsătoriei gay, unii folosind dezbaterea pentru a reafirma că ar trebui să rămână o opțiune doar pentru un bărbat și o femeie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis anul trecut că România nu a respectat drepturile cuplurilor de același sex prin nerecunoașterea relațiilor acestora.
Majoritatea candidaților au susținut o formă de parteneriat civil pentru cuplurile gay pentru a se asigura că au aceleași drepturi ca și omologii lor heterosexuali atunci când vine vorba de moștenire sau de vizite la spital.
Simion a spus că nu crede că un parteneriat civil este nici măcar necesar.
„Cred că putem găsi soluții legale fără a inventa un înlocuitor pentru căsătorie, care este baza societății”, a spus politicianul de extremă dreapta.
Lasconi a fost singurul candidat care a acceptat pe deplin necesitatea parteneriatelor civile, spunând că o democrație trebuie să își protejeze minoritățile. Această declarație a dus la o ciocnire cu Kelemen Hunor, candidatul partidului minoritar maghiar.
„Nu confunda minoritățile etnice cu minoritățile sexuale”, i-a spus Kelemen lui Lasconi.
„Sunt și minorități”, a răspuns Lasconi.
„Nu, nu, nu-i confunda”, a spus Kelemen.