Judecătorii numiți de PSD și UDMR în CCR au decis joi să secretizeze declarațiile de avere ale demnitarilor, astfel încât acestea nu vor mai putea fi consultate pe site-ul ANI sau pe site-urile instituțiilor publice.
Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie.
De ce a declarat CCR neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale politicienilor și demnitarilor: Încalcă dreptul la protecția vieții private (oficial):
Curtea Constituțională a confirmat oficial că a declarat neconstituțional articolul articolului 6 din Legea 176/2010 privind publicarea declarațiilor de avere și de interese ale politicienilor și demnitarilor, argumentând decizia prin încălcarea dreptului la protecția vieții private, potrivit G4Media.
Reacția noului președinte, Nicușor Dan: “Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.
Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.
În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate.”
Ce spune expertul in protecția datelor GDPR, Dr. Gabriela Zanfir Fortuna – Vicepreședinte pentru confidențialitate globală
“Îmi pare rău, dar GDPR, oricat de mult il iubesc eu personal, nu e Constituția României, iar CCR declară legi constituționale sau neconstituționale in raport de Constituția României. Orice tentativă de aruncat piatra spre GDPR in circul ăsta e rau-intenționată sau prost-informată.”
Dr. Zanfir a explicat pentru Republica TV:
“Cum spuneam, GDPR oferă doar reguli de principiu, care trebuie puse in aplicare in contexte și situații concrete. Asta a fost o alegere a CCR, nu ceva impus de UE. GDPR sub nicio formă nu interzice publicarea declarațiilor de avere ale tuturor funcționarilor publici, are doar principii si prevederi care se calibrează in funcție de scopul urmărit si contextul social in care informațiile private sunt prelucrate, inclusiv prin publicare; de exemplu, specific in cazul declarațiilor de avere si interese, Curtea de Justiție a spus că in momentul in care se face orice analiză in care se pune viața privată in balanță si o obligație legală de publicare a declarațiilor de avere, trebuie tinut cont de contextul social si gravitatea corupției in țara membră UE respectivă. Dar analiza asta, punerea in balanță a diferitelor drepturi si interese e făcută de Curtea Constituțională. Când se face analiza de proporționalitate a unei măsuri legislative de genul publicării declarațiilor de avere, Curtea trebuie să tină cont de tot ce scrie in acest paragraf din decizia UE. Chiar depinde de la stat membru la stat membru.
Vezi decizia CJUE: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=263721&doclang=RO
E un caz din Lituania, o hotărâre CJUE de acum 3 ani, fix pe o cauză similară in Lituania, in cauza asta CJUE spunând că măsura legislativă respectivă (obligarea publicării declarațiilor de avere) contravine dreptului UE. Dar tot Curtea a spus că toate elementele din paragraful 86 trebuie luate in considerare, subliniind că analiza e chiar de la caz la caz si că balanța trebuie calibrată in funcție de nivelul de corupție din fiecare stat membru.
Am citit și comunicatul CCR – nu invocă deloc supremația dreptului UE. CCR spune că legea asta contravine Art. 1(5) din Constituție și Art. 26 din Constituție. https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-29-mai-2025/
Art. 26 din Constituția României prevede garantarea dreptului la viața privată. Dar analiza asta, punerea in balanță a diferitelor drepturi si interese e făcută de Curtea Constituțională. CCR spune că a folosit Dreptul UE așa ca element interpretativ. Dar l-a interpretat cum a vrut ea.”
Dr. Gabriela Zanfir este expert în dreptul european al vieții private și coordonează activitatea FPF privind confidențialitatea și protecția datelor în Europa. Foto: Future Of Privacy Forum
De remarcat, președintele CCR, Marian Enache, fost demnitar PSD, are nu mai puțin de trei pensii speciale.
Maria Staicu, Republica TV
Republica TV Pentru că ne interesează!



