Ultimele știri
Acasă / COMUNICATE / Pastorala la Învierea Domnului Iisus Hristos
SERPICO CRAIOVA

Pastorala la Învierea Domnului Iisus Hristos

† Dr. Irineu, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a transmis Pastorala la Învierea Domnului Iisus Hristos

Mitropolitul Olteniei, IPS Irineu

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Iubiți frați și surori în Domnul,
Hristos a înviat!

Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos a fost descrisă atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. Psalmistul David, vorbind despre iubirea jertfelnică a Domnului, ne-a vestit că El este Dumnezeu Care Își iubește fiii până la sacrificiul de Sine, adică până la moartea pe Cruce. Cuvintele profetului sunt pe cât de înălțătoare, pe atât de familiale: „În ce chip miluieşte tatăl pe fii, așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El; Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-și-a aminte că țărână suntem”1.

Cuvintele Psalmistului
Cele spuse de Psalmist ne arată că, deși suntem păcătoși, slabi și neputincioși, totuși nu trebuie să fim fără nădejde. Cuvintele Psalmistului sunt un îndemn la rugăciunea adresată Tatălui ceresc, Cel Care Se milostivește spre noi, ne ajută, ne iartă și ne mântuiește prin Jertfa Fiului Său, răstignit și înviat pentru noi.

Deci, Dumnezeu a răspuns la suferințele oamenilor și la rugăciunile întregii lumi, trimițându-L pe Fiul Său să moară și să învieze pentru noi. Așa se face că Fiul Tatălui a intrat în lumea noastră și a purtat slăbiciunile noastre, împlinind pentru noi ceea ce singuri n-am fi putut realiza niciodată. Deci, luând asupra Sa păcatele noastre, Mântuitorul S-a răstignit pe Cruce, a fost pus în mormânt și a treia zi a înviat din morți. El a fost sacrificat ca un Miel nevinovat și a biruit moartea ca un Dumnezeu.

Preacuvioși și Preacucernici Părinți
În felul acesta, Domnul slavei ne-a redeschis drumul spre comuniunea în iubire cu Dumnezeu Tatăl în Duhul Sfânt. În urma acestei răscumpărări, noi am devenit fii adevărați ai Tatălui în Fiul Său și moștenitori ai vieții veșnice. Mai mult, Domnul Iisus Hristos, prin Răstignirea și Învierea Sa, ne-a făcut chiar dumnezei după har, făcându-ne asemenea lui Dumnezeu, cum zice Psalmistul: „Dumnezei sunteţi şi toţi fii ai Celui Preaînalt”2.

Rezultă din cele arătate că, la vremea când omenirea nu se mai aștepta să fie eliberată de robie, tocmai atunci Dumnezeu Cuvântul a ridicat-o din moarte la viață și de pe pământ la cer.

Domnul ne-a împăcat cu Tatăl prin Jertfa Sa
Răstignindu-Se pe Cruce, pe de o parte, Domnul ne-a împăcat cu Tatăl prin Jertfa Sa, iar pe de alta ne-a arătat slava Feței Tatălui, strălucire de care ne vom învrednici și noi în veacul viitor. Din momentul Învierii, firea noastră a strălucit neîntrerupt de lumina pe care Mântuitorul a primit-o de la Tatăl mai înainte de a fi lumea. Domnul nostru Iisus Hristos, în Crucea și Învierea Sa, a arătat manifestarea deplină a iubirii și măreției lui Dumnezeu ca „Tată Atotputernic” și strălucirea vieții viitoare unde vor locui drepții.

Desigur, Domnul Hristos, biruind moartea și înviind, a primit un nume care este mai presus de orice nume, „ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt.

Întru slava lui Dumnezeu-Tatăl
Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl”3. Aceste cuvinte ale Sfântului Apostol Pavel ne lămuresc că, deși privim la Crucea Mântuitorului Hristos și vedem într-însa multă suferință, totuși Cel răstignit și omorât de cei fărădelege este Dumnezeu Atotputernic Care a acceptat, din iubire de oameni, moartea. Tocmai aici este marea Taină a iubirii lui Dumnezeu: Cel tare și puternic, Creatorul cerului și al pământului, „S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce”4.

Este foarte important pentru noi că Mântuitorul a biruit întunericul și păcatul, făcându-Se din puternic slab și din nemuritor muritor, pentru a lua asupra Sa slăbiciunea și moartea noastră. Așadar, Mântuitorul Hristos, Fiul Tatălui, a răbdat îndelung pentru noi, a suferit Crucea și a gustat moartea până la capăt, pătimind în propriul trup. Și cu toate că Tatăl a privit pe Fiul Său țintuit pe cruce, totuși El nu L-a părăsit, dimpotrivă, L-a înviat, moartea Lui aducând nemurire neamului omenesc care a fost ridicat din moarte la viață și din stricăciune la fericire veșnică.

Preaiubiți frați și surori
Datorită Jertfei iubitoare și Învierii biruitoare, suntem astăzi îndemnați să credem în Dumnezeu Mântuitorul nostru Cel Atotputernic și să înțelegem iubirea Tatălui, care este desăvârșită față de iubirea noastră. Dacă am face o comparație între cele două iubiri, ne-am da seama cât de diferite sunt gândurile și căile lui Dumnezeu de căile noastre. Atotputernicia Sa este altfel decât tot ceea ce ne imaginăm noi că ar putea fi.

Dumnezeu nu Se exprimă ca forță automată sau arbitrară, puterea Lui fiind marcată de o libertate iubitoare și deplin părintească5. Desigur, Dumnezeu, înzestrând pe om cu libertate, a renunțat El Însuși, din iubire pentru noi, la o parte din puterea Sa, împuternicindu-ne cu libertatea de a acționa. Deci, El ne iubește și respectă răspunsul nostru liber, fie el răspuns plin de iubire sau un refuz învârtoșat.

Ca Tată, El dorește ca noi să devenim fiii Săi și să trăim în iubire în Fiul Său
Ca Tată, El dorește ca noi să devenim fiii Săi și să trăim în iubire în Fiul Său, în comuniune și în familiaritate deplină cu El și între noi înșine. Atotputernicia Sa nu se exprimă în violență, nu se exprimă în distrugerea oricărei puteri adverse, așa cum ne imaginăm noi că ar trebui exprimată puterea, ci se arată în iubire, în milostivire, în iertare, în acceptarea libertății celuilalt și în apelul neobosit la îndreptarea noastră.

De bună seamă, numai într-o atitudine aparent slabă Dumnezeu pare să Se arate slab ca noi, adică Se lasă răstignit și batjocorit de noi. Dar, aceasta se întâmplă numai pentru că El, ca Dumnezeu, din iubire negrăită pentru noi, poate să-Și manifeste puterea într-o slăbiciune aparentă a răbdării, blândeții și iubirii negrăite pentru noi. Iată ce minune!

Iubiți frați și surori în Domnul
Dumnezeu Mântuitorul nostru ne demonstrează că iubirea este mai tare decât moartea, că numai iubirea este adevăratul mod de a fi atotputernic și biruitor. După cum vedem, iubirea este puterea lui Dumnezeu, putere ce se dovedește biruitoare și mântuitoare. Prin această putere a iubirii, Dumnezeu a învins moartea. Pentru că ne iubește fără margini, până la sacrificiul de Sine, Dumnezeu Și-a dăruit viața pentru noi. El ne-a arătat în acest sacrificiu de Sine o iubire care se dăruiește desăvârșit pe Cruce pentru copiii Săi.

Înțeleptul Solomon profețise despre această iubire a lui Dumnezeu Cuvântul cu mult timp înainte: „Tu pururea ai putere nemărginită şi tăriei braţului Tău cine va sta împotrivă? Lumea toată, înaintea Ta, este ca acel pic de praf, care face cumpăna să se plece şi ca picătura de rouă cea de dimineaţă, ce se coboară pe pământ. Şi miluieşti pe toţi, că toate le poţi şi treci cu vederea greşelile oamenilor, ca să se pocăiască. Pentru că iubeşti toate cele ce sunt şi nimic nu urgiseşti din cele ce ai făcut, că dacă ai fi urât un lucru, nu l-ai fi plăsmuit. Și cum ar fi rămas ceva, de n-ai fi voit Tu? Sau cum ar dăinui, dacă n-ar fi fost chemat de Tine la fiinţă? Dar Tu ierţi tuturor, că toate ale Tale sunt, Stăpâne, iubitorule de suflete”.

Preaiubiți frați și surori
Deci, Mântuitorul Iisus Hristos, fiind Dumnezeu atotputernic și iubitor de oameni, rabdă răul și este milostiv față de cei păcătoși care L-au răstignit. El Își arată puterea iubind totul și pe toți oamenii, rămânând permanent față de ei într-o disponibilitate răbdătoare a pocăinței lor. El vrea întoarcerea păcătosului și dorește să rămânem fii ai Săi, chiar dacă L-am supărat cu fărădelegile noastre și suntem departe de iubirea Lui. Fiind îndelung răbdător, Domnul ne așteaptă să ne întoarcem la El, asemenea fiului risipitor, arătându-Și iubirea atotputernică fără de limită. Atât de mare este iubirea Tatălui încât „a dat pe Fiul Său la moarte pentru noi toți”7.

Fiul lui Dumnezeu a revelat lumii adevărata iubire
În consecință, Fiul lui Dumnezeu, făcându-Se ascultător Tatălui până la moartea pe Cruce, a revelat lumii adevărata iubire, dându-Și viața pentru noi păcătoșii. Astfel, El a arătat adevărata Sa putere divină, răspunzând la rău cu bine, la insulte cu răbdare, la răstignire cu iubirea care dă viață.

Totodată, Domnul Hristos a demonstrat lumii că numai pe Cruce poate fi biruit răul cu adevărat, doar acolo păcatele noastre au putut fi spălate cu scump sângele Său. Tot pe Golgota, El a biruit definitiv moartea, transformând-o în darul vieții și al nemuririi, cum cântăm în Troparul acestui Praznic: „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Prin urmare, moartea, marele dușman al oamenilor8, a fost înghițită de Înviere și privată de veninul ei9. Noi, izbăviți fiind de păcat, putem de acum merge plini de curaj în „Casa Tatălui ceresc”, acolo unde este fericirea și viața veșnică10.

Preaiubiți Părinți, frați și surori
Domnul nostru Iisus Hristos, prin Învierea Sa din morți, a alungat frica ucenicilor și i-a încredințat de Învierea Sa prin multe semne și minuni. Intrând miraculos prin uşile încuiate, El a dovedit ucenicilor că e Dumnezeu după Fire, deși S-a făcut om și a convieţuit împreună cu ei. Apoi, dezvelind coasta trupului Său şi arătându-le urmele cuielor, Mântuitorul le-a dovedit în mod concret că-i iubește desăvârşit.

În felul acesta, întreaga lume a înțeles că Domnul Cel înviat a desfiinţat moartea specifică trupului, El Însuși fiind Viaţa în Sine şi Împărat al cerului și al pământului. Învierea Mântuitorului este de acum piatra de temelie pentru credința lor și puterea care-i va motiva atunci când vor propovădui Evanghelia la toate neamurile. Înarmați cu acest har, ucenicii Domnului vor fi încredințați că Duhul Sfânt este prezent în viața și activitatea lor, iar Învierea este unicul adevăr al mântuirii lumii. Deci, arătându-le rănile trupului Său, Domnul nostru Iisus Hristos a convins pe apostolii Săi că nu Și-a schimbat firea umană după Înviere, ci, dimpotrivă, a îmbrăcat-o în slavă dumnezeiască pe care El o are în Firea Sa divină.

Mântuitorul Iisus Hristos a pus stăvilar stăpânirii morții
Așadar, prin moarte și Înviere, Mântuitorul Iisus Hristos a pus stăvilar stăpânirii morții, iadului și stricăciunii. De asemenea, El a biruit cu puterea Sa divină tristețea și durerea oamenilor, ștergând toată lacrima și suferințele de pe fețele lor. Având în vedere că stăpânirea morţii se impusese din cauza păcatului, El S-a făcut om pentru a desfiinţa puterea diavolului, stăpânitorul acestei lumi. Apoi, intrând prin ușile încuiate și dând ucenicilor Săi pacea Sa, Mântuitorul a făcut pe ucenici să înțeleagă că El Însuşi este pacea și liniștea lor și a celor ce cred în El. Mai mult, binecuvântându-i prin cuvintele „Pace vouă”, El i-a încredințat că iubirea și pacea sunt elementele de bază ale noii credințe, daruri divine care alungă teama și frica.

Primind iubirea și pacea Domnului, și noi devenim purtători și dătători de iubire și pace
Fără îndoială, aceste daruri au ca izvor Însăși Persoana Domnului Iisus Hristos, Cel Care Se împărtășește în Sfânta Liturghie prin Sfânta Împărtășanie celor care-L primesc cu credință și cu dragoste. Deci, primind iubirea și pacea Domnului, și noi devenim purtători și dătători de iubire și pace tuturor celor care ne înconjoară și se roagă împreună cu noi. Urmare acestei dăruiri, cei care sunt împreună ostenitori cu noi pe calea mântuirii au primit cuvântul și sunt păziți netulburaţi în pacea și iubirea Domnului nostru Iisus Hristos, cum ne încredințează Sfântul Apostol Pavel: „Pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte orice minte, să păzească inimile voastre şi cugetele voastre, întru Hristos Iisus”11.

Avem nevoie mai mult ca oricând de pacea și iubirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos
În concluzie, preaiubiții mei, sunt încredințat că în aceste zile de mare frământare, când războaiele și cutremurele ne întristează și ne înfricoșează, avem nevoie mai mult ca oricând de pacea și iubirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Oamenii trebuie să înțeleagă că numai făcătorii de pace sunt fiii lui Dumnezeu, cum zice Domnul: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”12.

Vă mulțumim pentru ajutorul pe care ni l-ați dat cu dărnicie în colecta pentru repararea bisericilor din județul Gorj, grav avariate de cutremurul din februarie, anul acesta.
Fie ca pacea Domnului nostru Iisus Hristos să locuiască în noi spre viață, nestricăciune şi slavă, în vecii vecilor, Amin!

Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!
Al vostru către Hristos Domnul rugător şi de tot binele doritor, † Dr. Irineu Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei

Urmareste REPUBLICA TV LIVE

Despre admin

V-ar mai putea interesa

Dan Diaconu explică pericolul uriaș și situația curentă în confruntarea SUA-Rusia

Autor: Dan Diaconu Pachetul de ajutorare a Ucrainei este doar un preambul. Cu toate că …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.