Ultimele știri
Acasă / Politica / Candidații la algerile prezidențiale din 2019. Cine va fi noul președinte?

Candidații la algerile prezidențiale din 2019. Cine va fi noul președinte?

Candidații la alegerile prezidențiale din 2019 constituie deja o problemă pentru mulți români. În condițiile contestării puternice a actualei coaliții majoritare din Parlament, care asigură guvernarea țării, dar și a diluării „personalității” opoziției (lipsa unui lider cum era odinioară Corneliu Coposu, de exemplu) este interesant de văzut cu cine ies „în față” partidele, ce nume propun pentru candidații la alegerile prezidențiale din 2019. Sâmbată, Gabriela Firea si Dan Barna si-au anuntat candidatura la alegerile prezidențiale din toamnă, scrie presa centrală.

UPDATE. Preşedintele executiv al PSD, Eugen Teodorovici, a anunţat, duminică seara, că nu va candida la alegerile prezidenţiale.

Următoarele alegeri prezidențiale în România vor avea loc pe 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește 50% + 1 din voturi, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 24 noiembrie 2019. Președintele Klaus Iohannis, ales în 2014, este eligibil pentru realegere.


Candidații principali la algerile prezidențiale din 2014 au fost Klaus Werner Iohannis și Victor Ponta

Context
Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”, astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.

Modificarea legislației electorale
Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.

Pe 3 iulie 2019, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 228 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 19 abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale. Proiectul prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21.

De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. Conform președintelui Autorității Electorale Permanente, Florin Mitulețu-Buică, procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23:59 se aplică și în secțiile de vot din țară. Proiectul introduce posibilitatea votului prin corespondență, aplicabil însă numai pentru diaspora.

Candidați
Partidul Social Democrat
Fostul președinte PSD, Liviu Dragnea și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, au fost două nume vehiculate de colegii de partid ca potențiali candidați ai PSD. În timp ce Firea a declarat că dorește să își finalizeze mandatul la Primăria Capitalei, Dragnea nu a respins ideea unei candidaturi la prezidențiale. Totodată, Firea opina că „președintele partidului este persoana cea mai indicată, potrivită și care trebuie să-și preia acest rol cât se poate de serios”. Pe 1 septembrie 2018, Liviu Dragnea și Gabriela Firea au anunțat că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale. După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Dragnea a afirmat că Gabriela Firea sau Călin Popescu-Tăriceanu ar trebui să fie candidatul PSD–ALDE la prezidențiale. Totuși, Firea a reiterat că nu dorește să candideze la Președinție. În urma condamnării din 27 mai 2019, Liviu Dragnea a devenit neeligibil pentru această funcție și nu poate candida la alegeri.

Pe 23 iulie 2017, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a anunțat pe contul său de Facebook că a luat decizia de a candida la alegerile prezidențiale. A reconfirmat această intenție pe 11 ianuarie 2018, declarând că va candida indiferent de propunerea oficială a partidului. În iunie 2019, noul președinte al partidului, Viorica Dăncilă, a anunțat că au fost demarate sondaje interne pentru desemnarea prezidențiabilului PSD. PSD a luat în calcul și eventualitatea unei candidaturi comune cu ALDE, dar și sprijinirea unui candidat independent. Printre cei care și-au făcut publică intenția de a se înscrie în cursa internă s-au numărat senatorul Șerban Nicolae, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici și senatorul Mihai Fifor.

Potrivit sondajului intern comandat de PSD, Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu și Mihai Fifor au obținut procente cât marja de eroare (3%). Eugen Teodorovici abia a atins 5%, în timp ce Viorica Dăncilă se situează între 9–11%. Deși nu s-a înscris în cursa internă, Viorica Dăncilă a admis că ar putea candida la prezidențiale, dar numai în cazul în care partidul o cere.

În ședința Comitetului Executiv Național din 15 iulie, PSD a respins prin vot propunerea ca liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, să fie susținut la alegerile prezidențiale și a decis că va avea propriul candidat, urmând ca o eventuală susținere reciprocă să se facă în turul doi.


Senatorul Mihai Fifor

Senatorul Șerban Nicolae

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici

Partidul Național Liberal
Președintele Klaus Iohannis este eligibil pentru un al doilea mandat. Deși articolul 84 din Constituție îi interzice să facă parte dintr-un partid pe durata mandatului, candidatura sa la alegerile din 2014 a fost susținută de Partidul Național Liberal, al cărui președinte a și fost la acel moment. Președintele PNL, Ludovic Orban, a reconfirmat sprijinul partidului pentru Iohannis după alegeri. Pe 11 martie 2018, Consiliul Național al PNL a validat susținerea candidaturii lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte. Pe 23 iunie 2018, Iohannis și-a anunțat oficial candidatura la alegerile din 2019.


Președintele României, Klaus Iohannis. ^ Articolul 84 din Constituția României îi interzice președintelui să facă parte dintr-un partid politic. Candidatura lui Iohannis este susținută de Partidul Național Liberal.

Alianța 2020 USR+PLUS
În februarie 2019, Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate au format o alianță politică pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Pe fondul rezultatului bun obținut la aceste alegeri, co-președinții alianței au anunțat că vor avea un candidat comun la prezidențiale. Președintele USR, Dan Barna, a propus un tandem președinte–premier, propunere susținută și de președintele PLUS, Dacian Cioloș. Anterior unei decizii în cadrul alianței, USR și PLUS și-au validat candidații proprii.

În perioada 1–12 iulie 2019 s-a desfășurat campania internă pentru alegerea candidatului USR. În competiție s-au înscris președintele partidului Dan Barna, senatorul Mihai Goțiu și alți doi membri USR – Dumitru Stanca și Dragoș Dinulescu. Pe 13 iulie, Dan Barna a fost desemnat prin votul direct al tuturor membrilor de partid drept candidat al USR în vederea negocierilor ulterioare pentru alegerea unui candidat comun.

Consiliul Național al PLUS a decis pe 13 iulie ca prezidențiabilul partidului să fie ales prin vot electronic de către toți membrii formațiunii, în perioada 22–27 iulie.


Președintele USR, Dan Barna

Președintele PLUS, Dacian Cioloș

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

Mai mulți membri ai ALDE au făcut referire la Călin Popescu-Tăriceanu ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2019.[33] Anterior alegerilor europarlamentare din 2019, Tăriceanu considera că varianta optimă pentru prezidențiale este o candidatură comună PSD–ALDE. În aprilie 2019 a declarat că este pregătit să își asume candidatura la alegerile prezidențiale, adăugând că o decizie în coaliția de guvernare va fi luată după alegerile pentru Parlamentul European și după o analiză a sondajelor de opinie. Totuși, pe fondul rezultatului slab obținut de ALDE la europarlamentare și în contextul acuzațiilor de corupție din partea DNA, Tăriceanu a anunțat în iunie 2019 că pentru el candidatura la prezidențiale nu mai este o opțiune. În iulie 2019 s-a răzgândit și a declarat pentru Antena 3 că este decis să candideze la alegerile prezidențiale, cu sau fără sprijinul coaliției de guvernare, un potențial partener fiind PRO România.


Președintele Senatului,
Călin Popescu-Tăriceanu

PRO România
Victor Ponta, fost prim-ministru și competitorul de pe locul doi la alegerile din 2014, a declarat că formațiunea politică PRO România, înființată împreună cu fostul președinte PC, Daniel Constantin, va avea un candidat la alegerile prezidențiale, dar a negat că va candida din nou pentru funcție în 2019. Cu toate că a avut adesea un discurs critic la adresa coaliției de guvernare, în iunie 2019, Ponta a purtat discuții cu PSD și ALDE privind desemnarea unui candidat unic pe centru-stânga. În aceeași perioadă a anunțat că PRO România îl susține pe Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor. La rândul lor, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele PSD București, Gabriela Firea și președintele PSD Olt, Paul Stănescu s-au poziționat în favoarea unui candidat unic PSD–ALDE–PRO România.

Senatorul Adrian Țuțuianu de la PRO România a declarat că partidul ar putea susține candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu, cu condiția ca liderul ALDE să plece de la guvernare și să nu mai susțină majoritatea guvernamentală. Totodată, acesta a lansat ideea unei candidaturi independente a Gabrielei Firea, care ar putea fi susținută de PRO România. Ulterior, după ce PSD și ALDE au anunțat că vor avea candidați separați, Țuțuianu a declarat că PRO România trebuie să desemneze un candidat propriu, variantele fiind Sorin Cîmpeanu și Corina Crețu. De asemenea, vicepreședintele PRO România, Mihai Tudose, a declarat pentru G4Media că partidul nu are de ce să susțină un candidat al PSD sau al ALDE la prezidențiale.


Deputatul Sorin Cîmpeanu

Fostul comisar european pentru Politică Regională, Corina Crețu

Alți candidați declarați
Candidat Ocupație Partid Anunțul candidaturii
Sebastian Popescu Medic veterinar și jurnalist PNR 17 iunie 2018
Miron Cozma Fost lider al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului Ind. 18 martie 2019
Bogdan Stanoevici Actor, directorul Circului Metropolitan București, fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în guvernul Ponta III Ind. 3 mai 2019
Florentin Pandele Primarul orașului Voluntari Ind. 30 mai 2019[50]
Ninel Peia Fost deputat NR 4 iunie 2019
Ramona Bruynseels Fost consilier guvernamental PPU 9 iunie 2019

Viorel-catarama.jpg

Viorel Cataramă Om de afaceri DL 10 iunie 2019
John Banu Om de afaceri PNRo 13 iunie 2019 Sursa: ro.wikipedia.org

Alte informatii cu privire la atributiile presedintelui ROMANIEI citeste AICI

Urmareste REPUBLICA TV LIVE

Despre admin

V-ar mai putea interesa

Klaus Iohannis: Lipsa de infrastructură ucide. Nepăsarea criminală a PSD-iştilor costă vieţi

Președintele Klaus Iohannis s-a referit la accidentul din Ialomiţa, soldat cu moartea a zece persoane, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.