Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
Cel mai mare centru de date construit lângă #Craiova este #ClusterPower, situat în localitatea Mischii (satul Mlecănești), județul Dolj. ClusterPower este primul campus de centre de date de tip hyperscale din #Europa de Sud-Est.
Acesta pune la dispoziție o infrastructură masivă de calcul, fiind recunoscut ca un hub tehnologic regional major conectat global cu peste 750 de alte centre de date. Proiectul este dezvoltat pe un campus tehnologic extins pe o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați.
Găzduiește un #supercomputer avansat dedicat rulării aplicațiilor de Inteligență Artificială, fiind singurul centru de date din regiune partener CSP #Nvidia. Deține certificarea #TierIII de la #Uptime Institute, care garantează un nivel maxim de disponibilitate a serviciilor și reziliență la defecțiuni. Soluții de recuperare în caz de dezastru (#cloudbackup).
Centrul are un consum de energie foarte optimizat, cu un indice PUE de aproximativ 1.1 (aproape de eficiența ideală) și deține propriile soluții de generare a energiei verzi. Dispune de propria producție de energie pe bază de gaz natural prin sisteme de trigenerare (CCHP), având o amprentă de carbon redusă.
Securitate cibernetică
Dispune de cel mai mare centru de filtrare a #atacurilor #cibernetice (scrubbing center) din întreaga regiune. Pe servicii #Cloud și Infrastructură Tehnologică, campusul funcționează ca o platformă integrată (one-stop-shop), oferind o gamă largă de servicii detaliate în portofoliul #ClusterPowerServices.
AI as a Service (AI PaaS)
Infrastructură dedicată pentru inteligență artificială, construită pe tehnologie Nvidia (noduri DGX H100 și A100), destinată rulării de LLM-uri (Large Language Models) și proceselor complexe de deep learning.
High Performance Computing (HPC). Putere de calcul ridicată prin intermediul unui supercomputer capabil să ruleze simulări masive și analize de date la scară mare.
Public & Hybrid Cloud. Soluții flexibile și scalabile de cloud computing adaptate pentru companii de toate dimensiunile.
ClusterPower Cloud Desktop. Serviciu de virtualizare a desktop-urilor (VDI) rulat în condiții de înaltă securitate cibernetică.
Fiind un centru 100% românesc și localizat în UE, oferă companiilor și instituțiilor publice garanția respectării stricte a normelor GDPR și a cerințelor de localizare a datelor critice pe teritoriu european.
Supercomputerul “Alveus”
Acesta este numele de referință utilizat în comunitatea tech pentru infrastructura de calcul de înaltă performanță (HPC) de la ClusterPower, configurată special pentru a deservi universități, institute de cercetare și startup-uri din zona Deep Tech.
Fondatorii ClusterPower
Compania a fost înființată în anul 2019 de către trei antreprenori români.
Cosmin Georgescu (#CEO): Este expert în domeniul energiei, având o experiență vastă în managementul de proiecte industriale mari și infrastructură critică. El este principalul vector de imagine al proiectului în spațiul public.
Vladimir Ester (CTO) – specialist IT cu o expertiză tehnică profundă în arhitecturi de rețele și infrastructuri #IT complexe, fiind responsabil de designul tehnologic al campusului.
Carmen Ursa Georgescu – antreprenoare implicată direct în structura de acționariat și în deciziile de dezvoltare strategică a business-ului.
Investiția inițială pentru acest parc tehnologic modern s-a ridicat la circa 45 de milioane de #euro.
Locația nu a fost aleasă la întâmplare. Mischii se află pe traseul magistralelor principale de fibră optică care leagă Europa Centrală de regiunea Balcanilor și de coridoarele digitale spre Asia.
Dar ce vrea de fapt Guvernul de la noul parteneriat cu Digi?
Statul are nevoie de un operator care controlează direct “autostrăzile de date” prin care circulă traficul național pentru a antrena eficient un LLM de securitate.
Decizia de a atribui un contract direct către Digi România reflectă poziția companiei de cel mai mare furnizor de servicii internet (ISP) din țară.
Totuși, această alocare uriașă scoate în evidență o decuplare între inițiativele private românești și strategiile publice. Analizată la rece, situația se împarte în argumente pro și contra.
Analiștii economici au semnalat faptul că acele contracte din programul SAFE (care însumează miliarde de euro împrumutate de România de la UE) sunt atribuite fără licitație publică, sub umbrela excepțiilor ce țin de siguranța națională și apărare.
De ce ESTE BINE
Securitate la nivel de rețea. Digi România este cel mai mare furnizor de internet (ISP) din țară. Pentru ca un AI de securitate cibernetică să funcționeze, el trebuie antrenat pe fluxul real de date și log-uri de rețea. Statul avea nevoie de gigantul telecom care controlează infrastructura fizică prin care circulă traficul național.
Suveranitatea datelor. Proiectul garantează că platformele LLM și codul-sursă sunt dezvoltate integral îm România. Datele de siguranță națională nu vor mai ajunge pe servere străine (cum ar fi cele din SUA controlate de Microsoft sau Google).
Potențial de colaborare hardware. Deși contractul este separat, el creează o oportunitate uriașă. Pe care Guvernul (SRI) a gândit-o sau nu (nu știm încă). Pentru a antrena acest LLM masiv al Guvernului, Digi poate închiria sau folosi puterea de calcul gata instalată la Cluster Power Craiova . Astfel, banii ar rămâne în economia românească.
De ce NU ESTE BINE
Atribuire fără licitație. Contractul de 196 de milioane de euro a fost acordat direct. Fiind clasificat sub umbrela programului de înzestrare militară SAFE, statul a ocolit procedurile normale de achiziții publice, invocând siguranța națională.
Tot o formă de datorie
Românii tind să creadă că fondurile europene sunt gratuite. Programul european SAFE funcționează în mare parte pe bază de împrumuturi cu dobândă avantajoasă. Cele 16,6 miliarde de euro alocate României prin acest program (din care fac parte și cele 196 de milioane ale Digi) vor trebui returnate de stat.
Ignorarea ecosistemului existent
Statul a preferat să finanțeze de la zero o platformă hardware-software mamut la un operator privat de telecomunicații, în loc să creeze de la bun început un parteneriat public-privat transparent care să pună în valoare hub-ul tehnologic deja certificat de la Craiova.
Este bine pentru că România își construiește un „scut cyber” de ultimă generație cu tehnologie IA autohtonă, folosind operatorul care deține controlul rețelelor.
Este discutabil pentru că modul de alocare a banilor publici (miliarde din împrumuturi europene acordate prin încredințare directă) amintește de vechile obiceiuri politice și riscă să irosească oportunitatea de a integra eficient infrastructura de top care există deja în teren, cum este Cluster Power de la Craiova.
