Liderii europeni au plănuit să elimine treptat importurile de cărbune din Rusia ca răspuns la scenele chinuitoare din Bucha, o suburbie a Kievului. Mai multe detalii despre noua rundă de sancțiuni, inclusiv calendarul pentru interzicerea cărbunelui, sunt așteptate miercuri, când ambasadorii UE se vor întâlni pentru discuții.

Marți, Comisia Europeană a propus o interdicție treptată a importurilor de cărbune rusești în valoare de 4 miliarde de euro pe an, ca parte a unui al cincilea pachet de sancțiuni menit să diminueze și mai mult corpul de război al președintelui rus Vladimir Putin. Alte propuneri vizează importurile rusești de tehnologie și producție, în valoare de încă 10 miliarde de euro (10,9 miliarde de dolari), potrivit CNN Business.
Europa a impus sancțiuni de pedeapsă asupra economiei Rusiei de când tancurile lui Putin au intrat în Ucraina la sfârșitul lunii februarie, dar nu s-au oprit înainte de a viza sectorul energetic al Rusiei – până acum. Imaginile cu civili neînarmați, legați și împușcați, întinși de-a lungul drumurilor din Bucha – care până de curând erau sub ocupație rusă – i-au convins pe lideri să schimbe tactica.
Mai multe detalii despre noua rundă de sancțiuni, inclusiv calendarul pentru interzicerea cărbunelui, sunt așteptate miercuri, când ambasadorii UE se vor întâlni pentru discuții. Măsurile necesită încă aprobarea tuturor celor 27 de state membre.
Sancționarea cărbunelui va mușca unele țări europene, dar este printre cele mai ușor surse de energie de înlăturat – o mare parte din lume face deja exact asta. Întrebarea mai dificilă este: ce se întâmplă mai departe?
Cât cărbune rusesc merge în Europa?
Rusia a fost al treilea exportator mondial de cărbune în 2020, după Australia și Indonezia, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Europa fiind de departe cel mai mare client al său. Continentul a primit 57 de milioane de tone de cărbune rusesc în acel an, comparativ cu 31 de milioane de tone pentru China, arată datele AIE. Aceasta a reprezentat mai mult de jumătate din cărbunele Europei în acel an, potrivit Eurostat.
Dar UE deja se îndepărta de cel mai murdar combustibil fosil din lume.
Cantitatea de energie electrică generată de cărbune a scăzut constant în întregul bloc în ultimii ani, scăzând cu 29% între 2017 și 2019, potrivit analizei grupului de reflecție energetică Ember.

Photographer: Andrey Rudakov/Bloomberg via Getty Images
Și, în ciuda unei scurte creșteri anul trecut, când prețurile gazelor au atins niveluri record, AIE anticipează că cererea europeană de cărbune își va relua scăderea constantă. Se preconiza că importurile totale vor scădea cu 6% până în 2024, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
Alte țări ar putea interveni pentru a cumpăra cărbune rusesc. AIE se așteaptă ca importurile de cărbune din India să crească cu 4% în 2024 și cu peste 6% în Asia de Sud-Est. Rusia a beneficiat deja de o creștere a exporturilor către China ca urmare a blocării lui Xi Jinping privind importurile australiene , a spus agenția într-un raport din decembrie.
Ce va însemna o interdicție a UE pentru prețurile cărbunelui?
Totuși, o criză a aprovizionării – chiar și una care este introdusă treptat – ar putea provoca dureri de cap țărilor care încă folosesc cărbune pentru o mare parte din generarea de energie electrică, inclusiv Polonia și Germania. O scădere a ofertei, cuplată cu redresarea cererii în China, a contribuit la creșterea prețurilor globale la cărbune la maximele istorice în octombrie 2021 – înainte de a scădea din nou, conform analizei AIE.
Dar prețurile ridicate s-ar putea dovedi mai lipite în condițiile interdicției UE asupra importurilor rusești. Contractele futures pe cărbune de la Rotterdam, punctul de referință pentru prețurile europene ale cărbunelui, s-au închis luni la 257 de dolari pe tonă, dar ultima dată au fost văzute tranzacționând la 295 de dolari, au arătat datele Independent Commodity Intelligence Services.
Matthew Jones, analist principal pentru energie și carbon din UE la ICIS, a declarat pentru CNN Business că interzicerea cărbunelui va „înăspri și mai mult o situație de aprovizionare europeană deja strânsă și va duce la o luptă pentru a găsi surse alternative de cărbune”.
„Foliturile pe cărbune din Rotterdam din prima lună tranzacționate la bursa ICE au crescut cu aproape 15%, iar anul precedent cu 13%, de la închiderea de ieri, ca răspuns la știri”, a adăugat Jones. Chiar și așa, Henning Gloystein, director pentru energie, climă și resurse la Eurasia Group, consideră că statele UE pot rezista șocului. Grupul de reflecție a mai spus marți că orice achiziție de către UE de cărbune australian ar amortiza lovitura.
„Sancționarea cărbunelui va face viața mult mai dificilă pentru utilitățile europene, care consumă mult cărbune rusesc, dar companiile energetice pot face față acestui lucru”, a declarat Gloystein pentru CNN Business.
Ce mai rămâne de sancționat?
Livrările de petrol și gaze ale Rusiei lipsesc în mod deosebit din ultima rundă de sancțiuni. Blocul a importat 26% din țiței și 46% din gazul său din Rusia în 2020, potrivit Eurostat. Dar blocarea importurilor de petrol este pe masă: președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți într-o declarație că blocul „lucrează la sancțiuni suplimentare, inclusiv la importurile de petrol”.
Deja, Statele Unite și-au valorificat rezervele strategice de petrol , eliberând 180 de milioane de barili pe piața globală, pentru a contribui la scăderea prețurilor la benzină și a contracara reducerea livrărilor de petrol rusești. De asemenea, AIE a fost de acord să elibereze petrol suplimentar din țările sale membre în cadrul unei reuniuni de urgență săptămâna trecută.
Iata ce face Europa pentru a scapa de dependenta de gazul rusesc
Gazele naturale sunt încă ținta cea mai puțin probabilă a sancțiunilor, parțial din cauza diferențelor dintre statele membre care depind în mare măsură de energia rusă și cele care doresc să se miște mai repede pentru a lovi în centrul economiei ruse. Liderii UE s-au angajat să reducă consumul de gaz rusesc cu 66% până la sfârșitul acestui an și să rupă dependența blocului de energia rusă până în 2027.
O țară a mers mai departe. Prim-ministrul Lituaniei Ingrida Šimonytė a declarat duminică într-un tweet că „de acum și așa mai departe, Lituania nu va mai consuma nici un cm3 de gaz rusesc toxic”. Integrarea țărilor dependente de import, precum Germania și Ungaria, se va dovedi mai dificilă. Dar, potrivit lui Gloystein, reticența blocului de a sancționa petrolul și gazul înseamnă mai mult decât evitarea autovătămării.
„UE dorește să poată continua să își intensifice răspunsul în funcție de evoluțiile din Ucraina”, a spus el. „Dacă Bruxelles-ul aplică acum sancțiuni maxime, cum reacționează la o nouă escaladare a Moscovei?”
Gloystein a mai spus că țintirea petrolului și gazelor rusești riscă să se retragă. „Există îngrijorări serioase și credibile că astfel de acțiuni ar declanșa o escaladare semnificativă a Rusiei, deoarece Putin s-ar putea simți forțat să acționeze drastic și rapid, știind că pieptul său de război s-ar putea usca în curând”.
Londra CNN Business