Republica TV Pentru ca ne intereseaza!
Articole asemănătoare
Disputa teritorială din Marea Chinei de Sud a atins noi culmi de la începututl acestui an.
Profitând de faptul că întreaga planetă este concentrată asupra pandemiei de COVID, China a făcut pași importanți in realizarea dezideratului său: acapararea în totalitate a Mării Chinei de Sud și închiderea unuia dintre cele mai importante culoare maritime din lume.
200 de nave chineze, în apă cu ordin de a deschide foc
La 22 ianuarie 2021, China a adoptat Legea Pazei de Coastă care permite navelor de patrulare să deschidă focul asupra ambarcațiunilor străine care intră în apele revendicate de statul chinez. Peste 200 de nave ales statului chinez patrulează lanțul insular Sin Cowe (insula Sinh Ton) din arhipelagul Spratly.
Tarile din regiune au protestat vehement împotriva noilor acțiuni întreprinse de statul chinez, cele mai vocale fiind Filipine și Vietnam, state care sunt implicate direct în disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud.
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe din Filipine a emis o notă de protest, afirmând că activitătile R.P. Chineze în Marea Chinei de Sud creează o atmosferă de instabilitate, dăunând promovării păcii și stabilității în regiune. În timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al R.S. Vietnam, Le Thi Thu Hang, a afirmat că activitătile navelor R.P. Chineze din arhipelagurile Spratly au încălcat suveranitatea Vietnamului si a cerut R.P. Chineze să oprească această încălcare.
SUA, UE și NATO avertizează China
La câteva zile după învestirea lui Joe Biden în funcția de președinte al Statelor Unite, noul executiv american a trimis mai multe avertismente Beijingului cu privire la expansionismul din Marea Chinei de Sud.
UE s-a arătat și ea îngrijorată, subliniind că prezența navelor chineze amenință pacea și stabilitatea în regiune. UE sprijină procesul condus de ASEAN către un Cod de conduită în Marea Chinei de Sud (COC), în deplină conformitate cu dreptul international, în special UNCLOS din 1982, în beneficiul tuturor părtilor.
La data de 13 aprilie 2021 secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că actiunile din ce în ce mai agresive ale R.P. Chineze contestă ordinea internatională bazată pe reguli si dăunează libertătii de navigatie în Marea Chinei de Sud.
Interesul UE în Marea Chinei de Sud este unul direct, având în vedere că aproximativ 40 de procente din comerțul exterior al Uniunii trece prin Marea Chinei de Sud.
In iunie 2021, în cadrul conferinței susținută la Centrul pentru Studii Strategice și Internationale (CSIS), reprezentantul la nivel înalt pentru Securitate și Politică Externa al UE și Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a subliniat interesele importante în regiune, afirmând că UE este un important investitor și furnizor de asistență pentru dezvoltare în spațiul Indo-Pacific.
„Este necesar să reiterăm faptul că R.S. Vietnam are un temei juridic complet și dovezile istorice pentru a-și afirma suveranitatea asupra insulelor Spratly, în conformitate cu dreptul internațional. În calitate de stat maritim și membru al Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) 1982, R.S. Vietnam beneficează de suveranitate, drepturi suverane și jurisdicție asupra zonelor sale maritime, așa cum este stabilit de Convenție.” – Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al R.S. Vietnam, Le Thi Thu Hang
Scurt istoric
În iulie 2016, Curtea Permanentă de Arbitraj (APC) din Haga a dat câștig de cauză statului Filipine în disputa cu China, privind linia în noua puncte în urma căreia Beijingul ar controla peste 80 la sută din suprafața Mării de Sud. APC a concluzionat că cererea R. P. Chineze nu are niciun temei legal. Decizia istorică a APC a fost ignorată de China, Beijingul susținând că nu recunoaște autoritatea Curții.
Dacă Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1982, privind dreptul mării (UNCLOS) este considerată “Constituția Oceanului”, atunci Decizia din 2016 reprezintă “normele de aplicare” în clarificarea disputelor existente ce se suprapun peste Marea Chinei de Sud. În decizie s-a stabilit că insulele artificiale pe care R.P. Chineză le construiește peste recife nu sunt considerate caracteristici naturale ale unei zone economice exclusive (ZEE) de 200 de mile marine sau ale unei întinderi teritoriale maritime cu lungimea de 12 mile marine.
