Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
Sistemul de învățământ preuniversitar din România se află, cel puțin pe hârtie, în plin proces de metamorfoză. Una dintre cele mai radicale măsuri promise de pachetul Legilor Educației este desființarea Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ) și înlocuirea lor cu Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP).
Schimbarea nu este doar una de fațadă sau de nomenclator. Aceasta promite o regândire profundă a modului în care este gestionată școala românească. Cu toate acestea, realitatea arată că tranziția s-a transformat într-un veritabil maraton al amânărilor. Ministerul Educației a repus recent în discuție calendarul reformei, împingând efectiv desființarea inspectoratelor către toamna anului 2027.
De ce actualele ISJ-uri nu mai pot rămâne în această formă?
Pentru a înțelege de ce este nevoie de o resetare, trebuie privit modul în care funcționează inspectoratele astăzi. Modelul actual suferă structural de o boală cronică: cumulul toxic de atribuții și politizarea profundă.
În prezent, inspectoratul școlar este, simultan, și arbitru, și jucător. El împarte bugetele, organizează rețeaua de școli și detașează personalul didactic, dar tot el este cel care evaluează calitatea predării și managementul directorilor prin inspecții școlare. Această dublă calitate creează un conflict de interese sistemic, adică o instituție se află în poziția absurdă de a evalua indirect eficiența propriilor decizii administrative.
Mai mult, controlul politic local a sufocat profesionalismul. De mai bine de șase ani, concursurile publice pentru ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate au fost complet înghețate. Posturile de inspectori generali, adjuncți sau de specialitate sunt ocupate prin numiri temporare, prelungite prin detașări anuale semnate politic. Astfel, în loc să fie centre de excelență și suport metodologic pentru profesori, inspectoratele au devenit adesea structuri birocratice rigide, folosite ca pârghii de influență locală.
Care este diferența dintre ISJ și viitoarele Direcții?
Miza trecerii la noile Direcții Județene (DJIP) este separarea totală a administrației de controlul calității.
Direcțiile Județene vor deveni structuri pur administrative, aflate în subordinea directă a Ministerului Educației. Rolul lor va fi strict logistic:. Vor monitoriza aplicarea legii, vor gestiona rețeaua școlară, examenele naționale și alocările de resurse. Angajații acestor direcții nu vor mai călca în școli pentru a evalua lecțiile profesorilor sau pentru a da note calificative managementului școlar.
In plus, evaluarea și inspecția efectivă sunt externalizate complet către o entitate neutră, respectiv către Birourile Județene ale ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar). Această separare garantează că cei care controlează calitatea educației nu sunt aceiași cu cei care numesc directorii sau împart banii pentru reparațiile școlilor.
In ceea ce privește profesionalizarea prin concurs, noua legislație prevede că nicio funcție din noile structuri nu mai poate fi ocupată prin bilet de favoare sau detașare politică, ci exclusiv prin concursuri publice riguroase.
De ce se amână reforma?
Deși noua structură sună bine în teorie, punerea ei în practică s-a lovit de un zid administrativ. Reorganizarea instituțională a fost amânată succesiv prin ordonanțe de urgență. În timp ce oficialii de la minister încearcă să accelereze adoptarea metodologiilor pentru viitoarele concursuri și să curețe sistemul de interimari, realitatea logistică forțează o temporizare până în 2027.
Motivele acestei paralizii sunt multiple. Pe de o parte, vorbim despre o uriașă provocare juridică și birocratică: transferul contractelor de muncă pentru mii de angajați, dizolvarea unor entități cu personalitate juridică istorică și reașezarea patrimoniului. Pe de altă parte, există o rezistență masivă la schimbare în interiorul sistemului. Modificarea status-quo-ului elimină dintr-un condei rețelele de influență județene, motiv pentru care implementarea normelor metodologice trenează.
Până când direcțiile vor deveni pe deplin operaționale și ARACIP își va prelua noile birouri teritoriale, școala românească rămâne captivă aceleiași structuri prăfuite. Întrebarea care rămâne la zi nu este dacă inspectoratele vor dispărea, ci dacă viitoarele direcții vor fi cu adevărat depolitizate sau dacă vor reprezenta doar o schimbare de firmă pe clădirile aceleiași vechi birocrații.
Surse consultate: Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023; OUG nr. 155/2024(cunoscută ca OUG „trenuleț”); Legea nr. 12/2026 privind DJIP; Declarațiile recente oferite de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu; EduPedu; Ziarul Clujean; Monitor Legal
Foto: Republica TV (Sorin Costreie (ministrul Educației- dreapta) și Sorin Ionescu ( ministrul delegat Învățământ preuniversitar- stânga)
