Am pus carul înaintea boilor și buletinul înaintea scannerului. Cam așa se traduce povestea noului buletin electronic românesc. Tehnologia ne-a luat fața, dar a uitat să ne lase și cititoarele.
Tranziția României către digitalizare seamănă tot mai mult cu o autostradă modernă care se termină brusc în câmp. Cel mai recent exemplu este noul buletin electronic, un proiect lăudat ca fiind pasul decisiv spre debirocratizare, dar care, în realitate, a reușit performanța de a complica și mai mult viața cetățenilor.
Deși noul document are dimensiuni ideale și promitea să ne scape de celebrele dosare cu șină, realitatea din teren transformă modernizarea într-o glumă birocratică.
Cea mai mare anomalie o reprezintă dispariția adresei de domiciliu de pe formatul vizual al cardului. Ideea în sine este una europeană. Informația există, dar este stocată securizat pe cipul buletinului. Problema românească apare însă la interfața cu realitatea.Deoarece marea majoritate a instituțiilor publice, dar și a entităților private, precum băncile sau birourile notariale, nu dețin aparatura de scanare necesară, funcționarii se găsesc în imposibilitatea de a verifica unde locuiește cetățeanul. Rezultatul este de un absurd greu de egalat: oamenii sunt obligați să poarte în buzunar, alături de buletinul ultra-modern, o foaie de hârtie printată din aplicația Evidența Persoanelor care să le ateste adresa.
În majoritatea instituțiilor publice, funcționarii continuă să ceară copii xerox, deoarece nu dispun de scannere sau software capabil să decripteze și să preia automat informațiile de pe cip.
În loc să digitalizăm statul, am digitalizat doar plasticul, adăugând o nouă hârtie la dosar
Băncile și notariatele au fost prinse și ele pe picior greșit, fiind forțate să facă investiții suplimentare sau să revină la procedurile clasice de verificare manuală a datelor.
Tehnologia a fost livrată ca o bifă într-un proiect de digitalizare, însă utilitatea ei reală rămâne suspendată până când și restul sistemului va fi adus în secolul XXI.
Peste această lipsă cronică de infrastructură se suprapune și o barieră culturală și de utilizare. Noul buletin funcționează pe baza unui cod PIN, exact ca un card bancar, un concept complet nou pentru identificarea personală a cetățeanului de rând. Cum în România alfabetizarea digitală este încă o provocare, codurile sunt uitate frecvent. Spre deosebire de o aplicație de internet banking, unde o parolă pierdută se resetează printr-un simplu e-mail sau SMS, recuperarea PIN-ului de la buletin necesită un drum fizic înapoi la ghișeele de la Evidența Persoanelor. Astfel, un instrument conceput pentru a economisi timp ajunge să genereze cozi noi.
Suntem, așadar, blocați într-o perioadă de tranziție în care legea și tehnologia au rulat înainte, dar logistica a rămas mult în urmă. Până când scanerele de cipuri vor deveni o dotare banală în fiecare birou de la ANAF, în spitale sau la ghișeele poștale, noul buletin rămâne un gadget scump și incomplet. Până atunci, cetățeanul român rămâne un hibrid administrativ. Modern pe cip, dar dependent de hărtia din buzunar.
Foto: preluare google image
Republica TV Pentru că ne interesează!
