Republica TV Pentru că ne interesează!
Articole asemănătoare
Magistratii Tribunalului Bucuresti au verificat marti legalitatea rechizitoriului Olgutei Vasilescu. Astfel, Instanta a decis ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori în dosarul în care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a fost trimisă în judecată de DNA pentru infracțiuni de coruptie. Judecătorii au stabilit că acesteia i s-a incălcat dreptul la apărare.
Astfel, Tribunalul București a decis excluderea de la dosar a declarațiilor date de trei martori în fața ofițerilor de poliție judiciară, deoarece acestia nu aveau delegare din partea procurorului de caz pentru a efectua acte de urmărire penală, precum și excluderea declarației date de denunțătorul Ionuț Pârvulescu.
Magistratii au mai stabilit ca DNA trebuie să îi anunțe pe judecători dacă solicită restituirea dosarului sau continuă procesul în instanță.
Judecătorii de la Tribunalul București au admis marți mai multe cereri și exceptii formulate de Lia Olguta Vasilescu și celelalte doua persoane judecăte în acest dosar, respectiv Radu Cosmin Preda, fost administrator public al Craiovei, și Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociatii non-profit.
“Admite în parte cererile și exceptiile formulate de inculpații Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela și Vasilescu Lia Olguta. în baza art.345 alin.2 Cpp rap.la art.328 alin.1 Cpp constata neregularitatea actului de sesizare a instantei în ceea ce priveste stabilirea obiectului și limitelor judecății cu referire la inculpații Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela. în baza art.345 alin.2 Cpp rap.la art.282 alin.1 Cpp și art.102 alin.3 Cpp, cu ref. la art.6 din CEDO constata nulitatea relativa a actelor de urmărire penală privind pe inculpata Vasilescu Lia Olguta, prin încălcarea dreptului acesteia la aparare. Exclude actele de urmărire penală efectuate de ofiterii de poliție judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz și anume: declarațiile martorilor Selavartea Constantin, Vlasceanu Ion, Miereanu Gabriela și denuntul (declarație) formulat de Pârvulescu Ionut Cosmin la data de 07.03.2016. Exclude proba constand în interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlasceanu Ion și Pârvulescu Ionut din data de 19.02.2016, aceasta fiind obtînuta în mod nelegal. încheierea motivata se va comunica procurorului care în termen de 5 zile de la comunicare trebuie să înstiinteze judecătorul de camera preliminara dacă mentine dispozitia de trimitere în judecată sau solicita restituirea cauzei”, se arata în decizia tribunalului.
STIREA INITIALA
Magistratii Tribunalului Bucuresti verifica legalitatea rechizitoriului Olgutei Vasilescu
Judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti verifica marti legalitatea RECHIZITORIULUI primarului Craiovei, Olguta Vasilescu. Practic, judecătorul de Cameră Preliminară va decide dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Conform Noului Cod de Procedură Penală, după momentul trimiterii cuiva în judecată, dosarul intră în procedura de cameră preliminară, care nu poate dura mai mult de 60 de zile. În acest interval, judecătorul de cameră preliminară, fără să citeze părțile și fără participarea procurorului dispune asupra excepțiilor ridicate de părți sau asupra celor din oficiu.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în iulie a.c., în stare de libertate, a primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, aceasta fiind acuzată de luare de mită (patru infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (două infracțiuni) și spălare de bani (două infracțiuni). Dosarul a fost trimis la Tribunalul Bucuresti.
În același dosar, au fost deferiți justiției, sub control judiciar, Radu Cosmin Preda, fost administrator public al Craiovei, pentru complicitate la luare de mită (două infracțiuni) și instigare la spălare de bani, și Elena Daniela Popescu, la data faptelor reprezentant al unei asociații non-profit, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al DNA, în cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Lia Olguța Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări, inculpata folosindu-se, în schimbul obținerii acestor foloase, de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic.
Ce face judecatorul de Camera Preliminara
Noul Cod de Procedură Penală a împărțit judecătorii în trei categorii, dintre care cea de-a doua, judecătorul de cameră preliminară, este numai în teorie un filtru pentru apărarea drepturilor inculpatului și a egalității de arme. În realitate, judecătorul de cameră preliminară este atât de limitat în atribuții și în decizii, încât nu poate asigura o protecție reală a drepturilor inculpatului.
Judecătorul de cameră preliminară are dreptul, în teorie, să verifice legalitatea rechizitoriului întocmit de procuror, a administrării probelor în faza de urmărire penală, dar și să soluționeze plângerile împotriva soluțiilor procurorilor de netrimitere în judecată, precum și să se pronunțe cu privire la măsuri preventive.
În realitate, judecătorul de cameră preliminară are la dispoziție numai 60 de zile pentru a decide legalitatea rechizitoriului, a administrării probelor și nu poate restitui dosarul la parchet decât dacă constată că probatoriul, în integralitatea sa, a fost ilegal strâns și administrat. Cu alte cuvinte, procurorii sunt la fel de liberi în a îndoi legea pentru a strânge probe, iar judecătorul, fie el și de cameră preliminară, nu are instrumente pentru a-l sancționa.
Camera preliminară, 2 luni de plimbare a actelor
După momentul trimiterii cuiva în judecată, conform Noului Cod de Procedură Penală, dosarul intră în procedura de cameră preliminară, care nu poate dura mai mult de 60 de zile. În acest interval, judecătorul de cameră preliminară, fără să citeze părțile și fără participarea procurorului dispune asupra excepțiilor ridicate de părți sau asupra celor din oficiu. În termen de cel puțin 20 de zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară transmite inculpatului termenul până la care poate să își angajeze apărător, dar și termenul până la care poate să transmită excepțiile, apărările și cererile legate de rechizitoriu. După ce inculpații transmit judecătorului de cameră preliminară tot ce acesta le cere, actele îi sunt transmise procurorului, care are la dispoziție 10 zile pentru a răspunde.
Ilegalitatea unei probe nu determină decât excluderea acesteia
Dacă judecătorul de cameră preliminară constată că au fost încălcate mai multe proceduri a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea, sau dacă procurorul a efectuat nelegal acte de urmărire penală sau judecătorul a exclus o probă administrată de procuror, îi comunică acestuia neregulile din rechizitoriu. Din momentul comunicării, procurorul are la dispoziție 5 zile pentru a-i spune judecătorului de cameră preliminară dacă menține trimiterea în judecată sau dacă cere să i se restituie dosarul. Conform articolului 280 din NCPP, “încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condițiile prevăzute expres de prezentul cod. Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea și actul declarat nul”. Actul declarat nul trebuie refăcut atunci când acest lucru este posibil.
Soluțiile judecătorului de cameră preliminară, limitate expres
Judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune restituirea dosarului la procuror decât dacă acesta o solicită, dacă a refuzat să corecteze neregulile din rechizitoriu conform dispoziției judecătorului sau dacă a exclus TOATE probele. Dacă însă judecătorul de cameră preliminară a constatat nulități, a exclus doar anumite probe administrate de procuror sau a constatat neregularități ale rechizitoriului, este obligat să dispună începerea judecății. În timpul judecății nu pot fi avute în vedere probele excluse în procedura de cameră preliminară, însă problema utilizării sau nu a probelor nelegal administrate era reglementată în același sens și pe legislația actuală. Soluțiile judecătorului de cameră preliminară sunt supuse contestației, care se judecă de judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară.
Ilegalitatea probei, greu de demonstrat
Deși, în teorie, judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea eliminării unei probe ilegal administrate, în practică, lucrurile sunt puțin mai complicate. De exemplu, un inculpat nu poate demonstra, în condițiile actuale, în România, că interceptările depuse de procuror la dosar redau conținutul exact al spuselor sale. Asta pentru că la dosar sunt depuse transcrierile rezumative ale interceptărilor, discuțiile sunt salvate pe copii ale suporturilor originale și nu există nicio instituție sau expert independent care să certifice autenticitatea și veridicitatea celor prezentate judecătorului de cameră preliminară. Cu alte cuvinte, judecătorul este nevoit să se bazeze pe semnătura de certificare a unui procuror, pusă pe un proces verbal. Informatiile privind activitatea judecatorului de camera preliminara sunt preluate din publicatia ziuanews.ro.
