Discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială a României revin periodic în prim-plan, dar de fiecare dată stârnesc același amestec de dezbatere serioasă și umor pe rețelele sociale. Cea mai recentă scânteie a fost aprinsă astăzi, 16 noiembrie 2026, de primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu.
Aceasta a sugerat că o eventuală comasare a județelor ar putea urma structura deja existentă a celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR).
Harta cu cele opt mari regiuni – Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia și Vest -nu este o invenție nouă. Este chiar desenul statistic pe care România îl folosește de ani buni în relația cu Uniunea Europeană. Argumentul practic invocat acum de edilul Craiovei se leagă de o experiență concretă de 13 ani: durata necesară pentru a finaliza proiectul regional de aducțiune a apei potabile în municipiu, desfășurat pe raza a două județe (dintre care șapte ani s-au pierdut doar cu avizele și birocrația). Actuala împărțire în 41 de județe (plus municipiul București) îngreunează proiectele de infrastructură care traversează mai multe unități administrative, deoarece necesită proceduri și acorduri separate.
Înapoi în 2013: Cum s-a reaprins dezbaterea despre „guvernatori”
Deși în declarațiile sale de luni, Olguța Vasilescu nu a folosit termenul de „guvernator” – punând accentul pe reducerea birocrației, creșterea absorbției de fonduri europene și precizând că este doar o opinie personală, fără nicio decizie luată -, memoria colectivă a făcut rapid legătura cu un episod politic de acum mai bine de un deceniu. VEZI AICI
Simpla reapariție a hărții în dezbaterea publică (în paralel cu alte variante vehiculate recent în PSD, precum modelul celor 15 Curți de Apel) a trezit imediat glumele și speculațiile despre apariția unor „guvernatori” locali, după model american.
Mai exact, ideea „guvernatorilor” a intrat în vocabularul politic românesc în 2013, în timpul guvernării USL, când România a fost cel mai aproape de o regionalizare oficială. Atunci, proiectul coordonat de vicepremierul de la acea vreme, Liviu Dragnea, viza exact aceeași împărțire în opt regiuni. În februarie și martie 2013, Liviu Dragnea declara public că viitoarele regiuni ar urma să fie conduse de „consilii regionale și președinți sau guvernatori, cum se vor numi”. Presa vremii a preluat imediat sintagma, speculând intens cine vor fi „guvernatorii” fiecărei regiuni, în timp ce primarii marilor orașe, inclusiv Olguța Vasilescu la Craiova, duceau o competiție pentru stabilirea viitoarelor capitale regionale. Reforma de atunci a eșuat însă din cauza lipsei consensului politic, a blocajelor privind modificarea Constituției și a rezistenței liderilor județeni.
De ce nu putem avea regiuni peste noapte
Astăzi, la treisprezece ani distanță de acel moment, realitatea juridică a rămas neschimbată. Cele opt ADR-uri sunt doar structuri de dezvoltare regională și raportare statistică, fără statut de unități administrativ-teritoriale.
Pentru ca județele să dispară și să fie înlocuite de regiuni conduse de președinți sau „guvernatori”, România ar trebui să treacă mai întâi printr-o revizuire a Constituției, care stabilește clar că teritoriul este organizat administrativ în comune, orașe și județe.
Republica TV Pentru că ne interesează!

